IPIoana Petcu
Verificat@ioana-petcu
iasi
„Orice oglindă trebuie să se spargă atunci cînd actorul își privește chipul în ea: această oglindire sfărîmată e portretul lui din adînc (Mihai Măniuțiu)”
Anul nașterii: 1982 (octombrie) Educație și formare: 2006 - masterandă la Facultatea de Arte 'George Enescu', Iași, secția regie-teatrologie 2002-2006 – absolventă a Facultății de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iași Experiență profesională: Critică literară și de teatru: 2007 - volumul de critica si teorie literara "Semne ale teatralitătii în…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Colecțiile lui Ioana Petcu
Cronologie
un text simplu, cu modulatii interne atent incluse (\"veghe ingerilor\" vs. \"noi\"; \"cresterea viermilor de matase\" - proprii vs. sfirsitul trecerii). e aici ceea ce exprima sentimentul in general - un inceput oximoronic coprezent cu o finalitate. frumos.
Pe textul:
„doar știi " de elis ioan
0 suflu
Contextinteresanta optica asupra textului a lui j. fowles, inedita, pentru ca nu stiu, cel putin eu nu stiu, o astfel de interpretare in critica. totusi, ceea ce as vrea sa mentionez, si atunci nu stiu cit mai putem vorbi despre dimensiunea \"eretica\": ideea \"magicianului\" este punerea in discutie a mimesisului. tot ceea ce se intimpla, viata eroului pe insula, nu este decit o punere in scena, de la care insa se pierde pactul cu fictiunea, exagerindu-se in veridicitate. realitatea si transpunerea ei, teatralitatea lui \"a fi\" intrebindu-se pina unde se poate merge, aceasta e coordonata cartii. atunci nu stiu cit se sustine analiza \"rece\" in sens \"rosa crucis\" a procesului. poate ca ea ar trebui privita din mare, din ansamblu. ma bucur insa de a fi trecut peste interpretarea aceasta - opera aperta
Pe textul:
„Ironia soartei (II)" de Corneliu Traian Atanasiu
Recomandat0 suflu
Contextam facut o schimbare, care sper sa nu deranjeze pe ici pe colo (junior cum sunt, habar n-am cam cum sunt regulile pe site-ul asta), caci maria damian este ioana de la inceput pina la sfirsit. da, ioane, multumesc in fragmente (asa cum exist in scriere) de trecere, si ma intreb cine ma va intreba de propozitiile \"curioase\" din text...
Pe textul:
„Pagan, for you" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextofelia, se intimpla si la case mai \"grandioase\". teze de doctorat apar publicate in librarii cu alte nume pe coperta. pina nu trecem de stadiul de inconstienta, n-o sa se rezolve. de ce mai platim drepturile de autor?!
Pe textul:
„Google – o poartă deschisă spre necunoaștere - sau cum să furi căciula celuilalt în plină iarnă" de Ioana Petcu
Recomandat0 suflu
Contexte un text de departare, de foc si apa, cit despre filosofi, cred ca i-as face sa dispara! (surid, iar) ei tot n-ar sti sa raspunda la: de ce nu primim tot? de altfel, am incercat un mic experiment - epicitate, putina teatralizare (dramatizare) si-o bucatica de poezie la final. voi decideti daca-i reusit (si cu mine!). merci de trecere, otilio
Pe textul:
„Gesta m." de Ioana Petcu
0 suflu
Contextimi place imaginea din poezia asta, am citit si celelalte \"hierofanii\" si ansamblul mi se pare destul de fortuit artistic. as renunta la majuscule la inceput de vers si verbul \"a privi\" am senzatia ca se repeta prea repede. bafta multa!!!
Pe textul:
„Hierofaniile ultimului cruciat (2)" de Gelu Bogdan Marin
0 suflu
Contextalina, esti o sufletista, asa cum te stiu. ma disculp, intr-o oarecare masura: \"baby\" - nu mi-a reusit ironia, poate, pe care am vrut s-o transmit, dar e si un \"baby\" pe care-l spuneam cu adevarat simtit cind cintam \"cry, baby\" pe linga focuri de tabara in vama. la \"coapsa de sidef\" ma mai gindesc, s-ar putea sa ai dreptate si sa nu fie cea mai buna formulare. zimbesc: alina, filosofii, se spune ca platesc slab...
imi redai un suris in dimineata asta.
imi redai un suris in dimineata asta.
Pe textul:
„Gesta m." de Ioana Petcu
0 suflu
Contexta picat cineva vreun examen in sesiunea asta? dar dincolo de intrebarea introductiva, apreciez rasturnarea pastisata a ideilor, a textului-model. oare dumnezeu a fost intii profesor, oare studentii mai au vreun dumnezeu? oricum ar fi, bufonul inainte de calau sau invers, textul tau e bunut.
Pe textul:
„Călăilor mei" de Doru Alexandru
0 suflu
Contextbogdane, eyes wide shut am eu, nu-ti bate tu cap\'sorul iar cum nu vreau sa ma dezmint ca hippiot, prefer pacea, au nu razboiul cu tine. eu am pus doar niste probleme in discutie (oricum ignoranta e mare, vad bine ca doar noi facem schimb de \"opinii\" pe seama acestei mise en scene). sincer nu-mi place sa fortez limite - cu atit mai mult pe cele virtuale - si cu atit mai mult cu cit incepi sa-mi dai senzatia ca semeni cu vadim tudor (ah! shame on me sa fi pronuntat acest nume), iar daca vrei poti trai imens cu parerea ta, in fond avem nevoie de idei decit de taceri. doar ca te rog nu mai pune semnul egal intre biogafie, birfa, kitsch si arta.
p.s. ma intreb daca si eu sunt \"dementa\" in viziunea ta prin textele mele
p.s. ma intreb daca si eu sunt \"dementa\" in viziunea ta prin textele mele
Pe textul:
„Iisus pur și simplu adică astă seară vei fi cu mine în rai" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextde ce sa luam faptele in mod ex abrupto, bogdane?! crezi ca o forma explicita de a desacraliza \"crucea\" este mai nociva decit grotescul care se afla la doi pasi de tine? oare e mai important acest semn, conceptualizant si abstract uneori, decit ceea ce se intimpla in strada, decit faptul ca in general poporului roman ii place sa-si declare razboi siesi din simpla intunecare a mintii? nu cred ca-i nevoie de un francez \"adoptat\" sa vina sa ne spuna despre sacru si profan, intrucit suntem singuri constienti de noi si nu facem nimic. incearca sa intelegi arta ca forma distincta de social (ceea ce am si specificat in premise) ca altfel o sa pornim o lunga discutie despre mimesis... surid: oare s-au inselat atitia alti artisti inaintea lui benoit?
Pe textul:
„Iisus pur și simplu adică astă seară vei fi cu mine în rai" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextbogdane, as fi apreciat mai mult daca ai fi motivat mai clar optiunea ta de-a spune lucrurilor pe nume atit de vehement. ma intreb si numai daca al tau comentariu este facut in cunostinta de cauza, dintr-o exclamatie, eu neputind a retine toate circumstantele in care ea se formuleaza. spre a dezvolta...
Pe textul:
„Iisus pur și simplu adică astă seară vei fi cu mine în rai" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextcred ca \"articolul\" vine in mod oportun la sfirsit de an, un mic corolar, al activitatii pe acest site (cu bunele si \"ne-bunele\" lui) si ideea care se creeaza din diferitele opinii remarca optimist, deschis aceasta forma de publicare in care avem incredere, nu-mi voi exprima viziunea asupra poeziei virtuale ca gen, ca \"existenta\", caci este una inca in experimentare insa sentimentul este unul al devenirii.
Pe textul:
„Poezia virtuală versus poezia paper?" de Liviu Nanu
Recomandat0 suflu
Contextcind ar fi citit versurile tale despre corbi-altfel decit cei pe care-i stim, despre magie si transformare, despre fiziologie si un sentiment albastru. doua elemete ma deranjeaza: goticismul unui \"like your blood. sweet cherry my angel\" si poza din final, care chiar de nu-i explicita (si bine face) incarca inutil mesajul care spun eu ca-i frumos si asa, fara artificii prea multe.
Pe textul:
„crow & angel" de Ela Victoria Luca
0 suflu
Contextrazvane, as fi preferat sa nu ai un atit de explicit maestru pe care sa-l fi urmat indeaproape; lasa-ne pe noi sa ghicim eventualul intertext. ceea ce vreau sa spun este ca tot farmecul poezii este minat de citatele stanesciene, imi da senzatia de lipsa de originalitate (sau poate am spus prea mult), in orice caz, denunta prea mult versurile lui nichita. din contra, imi place la nebunie penultima strofa, unde regasesc un univers restructurat geometric, ca intr-o alchimie in care cauti perfectiunea formei lui \"a fi\". nu pot decit sa repet alaturi de tine: \"Se-așterne o mirare între două bătăi de viață
iubirea con cu vârful secționând aria-ntrebării
se-așează-n cercul magic
cu centrul –eul spot fotografiind misterul\"
iubirea con cu vârful secționând aria-ntrebării
se-așează-n cercul magic
cu centrul –eul spot fotografiind misterul\"
Pe textul:
„Vector de pasiune" de razvan rachieriu
0 suflu
Contexto frumoasa poezie despre legatura realitate/irealitate, despre asemanare si detasare, despre ego contrastant in alter-ego - acesta este micro-textul unui pseudo narcisism liric. sa fie aici problematizat poetul? poezia insesi? universul creator de imagini? existenta esentializata intre trait si artificiu? sunt intrebari la care nu asteptam cuvintele de dupa, ci doar placerea de a le avea dintr-o astfel de poezie. bravo
Pe textul:
„pseudonarcis" de Liviu Nanu
0 suflu
Contextzic arta poetica, pentru ca femeia nu mai e femeie, ci forma - anatomie lirica uneori, uneori rationala. daca ideea poeziei merge pe un mesaj al coexistentei dragostei si a mortii, a lui anima si animus, respiratia interna ajuta toata fina constructie in sens deconstructivist. gasesc ca intertextul cu nichita e prea vizibil aici \"Copilul acela încă nu s-a născut\", dar nu stiu daca asta mai conteaza atita vreme cit textul in intregime e remarcabil.
Pe textul:
„Asomare" de Paul Bogdan
0 suflu
Contextun text ludic care intrece ludicul si prin asta nu poate sa nu-ti lase un suris agatat pe buza de sus, intre un ismail si un liamsi. frazele pleca asemeni unor pasari (aviare!!!) care-si fring zborul si curbeaza semnificatia dintr-un verb, dintr-o prepozitie. sintaxa, in re-asezarea ei, recreeaza referentul universal, poate comunicind despre o ne-comunicare; iar personajele isi pierd individualitatea, ar putea semana cu orice (si n-as spune \"oricine\", pentru ca ele trec in categoria \"neanimate\"). cuncluzie: inutilitatea verbului (?), refuzul libertatii (?), nebunia limbajului si a starii (?), existenta inchisa (?), sau sa mai ismaileasca liamsi
Pe textul:
„Ismail & Liamsi, martori-cheie în povestea ușii de broască" de dorin cozan
0 suflu
Contextca sa fac putin haz de mine, sincer, ma simt depasita de tot sistemul asta codic de pe poezie.ro - de-abia m-am prins ce-s alea niveluri, c-au disparut, acum am o steluta rosie (ce vrea sa zica asta???); cred ca-s eu decrepita. apropo de articol, robert, nu ma deranjeaza nimic in romania, eu sunt doar un observator si uneori imi ridic statuie din asta (surid). pur si simplu, oricine poate fi constient ca grotescul este asa de aproape de noi aici si uneori nici nu mai trebuie cautat in alte spatii (imaginare, exotice, posibile, paralele). romania e o tara biplana, careia ii lipseste dimensiunea a trei - ratiunea si de aici sentimentul - iar asta porneste de la nivel individual si ajunge apoi la cele mai inalte forme in stat (autoritati politice). iar pe sistemul asta foarte ingust ne lipim singuri etichete prin care \"strainatatea\" vede cine suntem. nu pot decit sa ma gindesc la simulacrul realitatii romanesti si la adevaratii inocenti ai revolutiei si sa-mi pun o exclamatie in suflet: romania & mon & amour!
Pe textul:
„România.mon.amour sau din zece nici unul pentru națiune" de Ioana Petcu
Recomandat0 suflu
Contextsa fie montat textul asta (si altele). mai intii, vreau sa-mi fac o mustruluiala buna pentru greseli - shame on me!!! - (noroc de ochiul tau, ca al meu era ieri obosit la ora noua, o data cu gainile). despre text ce sa spun... incoronat asa cu steluta ii sta al dracului de bine (hi, hi, modestia). in principiu am mers pe un tipar cunoscut (nastere, traire, poate moarte si un \"rol\" - nu vreau sa-i spun nici individ, nici personaj, sunt prea multi din astia si in viziunea mea, toti ne contragem intr-un general \"rol\"). doar ca textul, nu-i nici teatru, nici film, e happening - eventual - si miscarea asta continua a spatiilor mi se trage: 1. de la postmodernism (in care eu una am incredere) 2. am regizat o vreme teatru de bar, se mai vad sechelele. intr0un cuvint, se pare ca mi-am atins scopul: am reusit sa produc o tensiune in cititor/spectator, care m-a si augurat cu toate cele frumoase. merci de recunoastere, radule
Pe textul:
„Pseudo slide show" de Ioana Petcu
0 suflu
Contextpe de o parte imi pare rau ca n-am reusit sa te impresionez cit mi-as fi dorit, pe de alta parte imi pare bine ca nu te-am impresionat pentru ca, te rog sa ma crezi, la teorie nu-s atit de buna, iar creativ sunt ne-buna. un comentariu amplu, chiar analitic din perspectiva ta nu ma poate face decit a-ti multumi. permite-mi sa ma mai las purtata de ermetism caci inca ma caracterizeaza desi e mort. da-mi voie sa ma mai doara, poate pueril, nodul si iar lasa-ma sa inteleg poezia ca pe o stare pe care poate s-o traiasca oricine. nu ma priva de haosul meu, de carnavalescul si de interfererarea planurilor si daca n-am fost prea rea, as vrea sa fi fost, daca nu te-am enervat cu atita ironie (surid acum) te-oi mai astepta, caci am senzatia ca pot cistiga din critica ta.
seara
seara
Pe textul:
„Pure și simple" de Ioana Petcu
0 suflu
Context