crow & angel

scuze nu este un cometariu, aș fi avut o mulțime de sensuri de scris, dar m-am speriat la un moment dat, e scrisă de parcă s-ar fi sinucis cineva, sau despre cei care au gânduri de sinucidere, este ceea ce nu se poate accepta nici măcar, sau mai ales de către Divinitate, tocmai de aceea Iuda a rămas în iad, pentru că s-a sinucis și nu a crezut în cuvântul Prietenului...

cer scuze,
dar mi-a plăcut, și am furat gândurile tale mărețe, sunt multe pilde ascunse aici...

cu drag și LA MULȚI ANI!
pierre, g.

cind ar fi citit versurile tale despre corbi-altfel decit cei pe care-i stim, despre magie si transformare, despre fiziologie si un sentiment albastru. doua elemete ma deranjeaza: goticismul unui \"like your blood. sweet cherry my angel\" si poza din final, care chiar de nu-i explicita (si bine face) incarca inutil mesajul care spun eu ca-i frumos si asa, fara artificii prea multe.

Gabrielle, a fost un joc. Două chipuri ale unei realități. Metamorfozele de peste noapte a unor făpturi: cine este îngerul? cine este corbul? Cine pe cine plânge atunci când piere? Și de aici un tablou, în care se reflectă două-ntâmplări din două lumi diferite. Mulțumesc pentru atingerea chipurilor.

Maria, da, ai desprins firul ce țese lent poemul. M-am gândit la sugestiile tale, ai dreptate cu versul acela care epata, l-am eliminat, în schimb - deși știu că perturbă mesajul și poezia - las fotografia, fiindcă de la ea începe totul și mai ales fiindcă este o promisiune. Mulțumesc, te mai aștept acolo unde regăsești senuri de trecere.

Încântată de imagine, desigur că acel Crow din poezie este și mai \"atins\" decât mine. Ar merita să atașez aici o imagine cu heruvimi. Însă ceva îmi spune să las doar cuvintele mele simple, sunt îndeajuns. Mulțumesc.

Ela