Poezie
poem cu fereastră
1 min lectură·
Mediu
mă tot întreb dacă mai e fereastra aceea acolo
dacă ciorile mai împrăștie noaptea dintre absențele noastre
dacă asistenta știe să se dea puțin la o parte ca să vezi ploaia să știi când e gata
mă tot întreb dacă fereastra mai e acolo unde am lăsat-o în mine
o transparență mică prin care să dispărem fără urmă
medicul de gardă va trebui să raporteze că nu s-a mai putut face nimic
prea eram ireali și tăcuți
și nici măcar nu mai aveam trupuri din care să așteptăm.
085.227
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 8
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “poem cu fereastră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/poezie/169062/poem-cu-fereastraComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EPhmmm, putin inchis acest poem, poate ca dupa o noapte de garda.Din nou absente si din nou golul pe care stii sa-l traiesti cel mai bine. Ma intreb daca, intr-adevar asistenta stie sa se dea la o parte, pentru ca a vindeca un om, intr-un final, e o arta.
0
INGelu, ai dreptate în comentariul tău, e începutul unei eternități, o evadare din realitate și nu numai...mulțumesc.
Emil, există vindecări, dar ele se găsesc departe de spital și doctori. eu sunt aici în ipostaza de pacient sau poate doar în cea de fereastră :)
Emil, există vindecări, dar ele se găsesc departe de spital și doctori. eu sunt aici în ipostaza de pacient sau poate doar în cea de fereastră :)
0
IGnu erai fereastra. erai ce se simtea in ferestra. fereastra este ochiul simtitor al frumusetii.
0
INda, Ioana, al \"frumuseții fără seamăn\"...
0
EKof..am pierdut primul comm
ok
o iau de capat
FEREASTRA va fi mereu acolo...daca noi vrem sa vedem,
poezia ta ca un semnal de alarmă în timpul gărzii vieții de pe acest pământ
e un poem al spiritului pentru întregirea noastră
cu drag,
erika
ok
o iau de capat
FEREASTRA va fi mereu acolo...daca noi vrem sa vedem,
poezia ta ca un semnal de alarmă în timpul gărzii vieții de pe acest pământ
e un poem al spiritului pentru întregirea noastră
cu drag,
erika
0
MȘAm fost surprins să descopăr în labirintul gigantic al \"AGONIEI\" o poetă înzestrată cu un har nemaipomenit, care stăpânește o tehnică desăvârșită. Pot spune că e vorba de un poem fără cusur, antologic, ca un diamant perfect șlefuit. Mă bucur că v-am citit.
0
ODnu stiu de ce poemul tau(cu idei filozofice?)ma intristeaza mai mult ca orice.nu am privit moartea niciodata asa
0
(\"și nici măcar nu mai aveam trupuri din care să așteptăm\"),
ce curge ca o melodie abia șoptită, într-o atmosferă oarecum contrastantă (albul spitalului), scris însă la limita durerii, cu acea sugestie de pierdere în absolut care îți dă senzația nu de sfârșit iminent, ci de început etern. Plăcut în absolut. Gelu.