IPIoan-Mircea Popovici
Verificat@ioan-mircea-popovici
Constanța
„între minus Infinit și plus Infinit o dunga albastra”
1971: Licențiat în matematici - Analiza matematică, Universitatea Timișoara. 1987: Doctorat in matematici, Specialitatea: Spații ordonate cu teza "Clase de spații liniare dirijate topologice." 1980-2006: Cărți și articole în domeniul problemelor de Echilibre economice, Teoria punctelor fixe, Teoria operatorilor pozitivi și compacți, Spatii liniare dirijate cu proprietăți speciale (mai generale…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Carmen, poezia fumeaza din noi. Nu stiu de vor ramane antologice dar chiar asa s-a intamplat. Multumiri si la multe si bune-citiri si trairi... si acest opt martie sa-ti fie de Infinit in picioare, pe-o carare intamplatoare
Pe textul:
„fumătorul de pipă (1)" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contexto padure narativa virgina mi-a napadit muntele. dincolo de aparente si consistente, forme fara contur isi gasesc asezarea. sentimentele ma traiesc. de aici, diferentele. oglinzile sunt cele in care aparentele sunt doar iluzii. importante sunt insa urmele, urmarile si facerea...
Pe textul:
„fumătorul de pipă (1)" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextprin zid au țâșnit lumini
cerul este la ora închiderii
chipul de ieri călare a fost și e iarăși pedestru
s-a aruncat în apă pe o vreme îngustă cu stropi dedicați
peștii și-l amintesc pe silabe
împiedicat nedormit cu potcoave pe ochi și privirea jilavă
ce alt comentariu pot face unui poem invariabil la rearanjari? oricum ai aranja luminile-n peisaj, obiectele poemului au lumina proprie
cerul este la ora închiderii
chipul de ieri călare a fost și e iarăși pedestru
s-a aruncat în apă pe o vreme îngustă cu stropi dedicați
peștii și-l amintesc pe silabe
împiedicat nedormit cu potcoave pe ochi și privirea jilavă
ce alt comentariu pot face unui poem invariabil la rearanjari? oricum ai aranja luminile-n peisaj, obiectele poemului au lumina proprie
Pe textul:
„Chipul de ieri" de Vasile Mihalache
0 suflu
Contextimi luasem tarmul sub brat si-am plecat sa caut luna plina. asa s-a nascut poemul omului meu cu tarmul salbatec (sub brat).
revin din ratacirea serii
in pas descult fugind pe valuri
visand deschis nemarginirea
in cercul strans din zeci de maluri
acum
cand poezia vietii
se tine-n mia de cocori
miscand nicicand spre uneori
.................................
revin din ratacirea serii
in pas descult fugind pe valuri
visand deschis nemarginirea
in cercul strans din zeci de maluri
acum
cand poezia vietii
se tine-n mia de cocori
miscand nicicand spre uneori
.................................
Pe textul:
„fumătorul de pipă (1)" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Context![](\"http://i210.photobucket.com/albums/bb201/plajacusuflet/zelkanu%20si%20gemenii/DSCN2360-1.jpg\")
![](\"http://i210.photobucket.com/albums/bb201/plajacusuflet/zelkanu%20si%20gemenii/DSCN2432.jpg\")
ti-am spus, Batrane: nu pleca! invarte timpu-n tine
si nu-l lasa sa fuga-n gol complementar de mine
mi-ai zis atunci de porti de cer de taina implinirii
topologii de fin mister prin scarile menirii
ne-am insotit apoi un gand cu umbrele sub scara
si am urcat adolescenti in visul dintr-o seara
era desculti pe plaja mea pe unde cu o clipa
echilibram balanta ta cu pana din aripa
acum ca te-ai grabit mai ieri sa intri in pruncie
chemandu-ti mama de prier la casa veche-n vie
de Marea Poarta ai trecut uitand sa-mi lasi cuvant
ce fluvii vii ai mai gasit sub mare sau pamant
Pe textul:
„un cal pentru un zar" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextmiezul povesti-i aici:
zilele trec ca vrăjite
ceva fără mine
aleargă și-mi iese în întâmpinare
doar lătratul ponnei
îmi zice că-s acasă
amanunte, din loc in loc:
sub sălcii
scoica pierdută
și jumătate de Infinit
pe cărări de necuprinderi
pe fiecare rand, o alta imagine vie... chiar si cea cu piatra care prinsese radacini...
rostogolind zarul sorții
în memoria nopții
nu-i greu sa dai acolo de paradoxul celui cautat si intalnit, in schimb, de cel neasteptat...
zilele trec ca vrăjite
ceva fără mine
aleargă și-mi iese în întâmpinare
doar lătratul ponnei
îmi zice că-s acasă
amanunte, din loc in loc:
sub sălcii
scoica pierdută
și jumătate de Infinit
pe cărări de necuprinderi
pe fiecare rand, o alta imagine vie... chiar si cea cu piatra care prinsese radacini...
rostogolind zarul sorții
în memoria nopții
nu-i greu sa dai acolo de paradoxul celui cautat si intalnit, in schimb, de cel neasteptat...
Pe textul:
„Ieri" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextIOana, (așa-mi iese mie când scriu numele acesta, pe care-l poarta si fiica mea), cu ajutorul unui cerc dai de ipotenuză, mai pui trei la patru și dai de 7 unde-i alunecarea-n transcendentul pi.
Elia-Delia, pentru că undeva-cândva este o meditație cu proprietatea de permanență, pe lângă parantezele de stuf, cu roluri complementare digului, umbrela albastră zicea că s-ar potrivi să se vadă și cei doi pescăruși care se țin după noi.
Restul se vede de la sine, dar nu dintr-odată. Eu am scris partitura mării în furtună, cu sentimentul unei fericiri nostalgice. Interpretările se lasă-n sferele scării. Cândva o bilă se rostogolea pe scară. Când m-am întrebat: de unde vine? scara se umpluse de lume. Unii veneau din poveste, alții, actori-necunoscuți grăbiți, ca-n cântecul lui Sergiu Cioiu...
Tabla de șah, cu cele 8 linii și opt coloane, ca-n desenele fractalice ale lui Escher, nu are limite și nici nu se închide.
![](\"http://i210.photobucket.com/albums/bb201/plajacusuflet/PICT6392.jpg\")
Elia-Delia, pentru că undeva-cândva este o meditație cu proprietatea de permanență, pe lângă parantezele de stuf, cu roluri complementare digului, umbrela albastră zicea că s-ar potrivi să se vadă și cei doi pescăruși care se țin după noi.
Restul se vede de la sine, dar nu dintr-odată. Eu am scris partitura mării în furtună, cu sentimentul unei fericiri nostalgice. Interpretările se lasă-n sferele scării. Cândva o bilă se rostogolea pe scară. Când m-am întrebat: de unde vine? scara se umpluse de lume. Unii veneau din poveste, alții, actori-necunoscuți grăbiți, ca-n cântecul lui Sergiu Cioiu...
Tabla de șah, cu cele 8 linii și opt coloane, ca-n desenele fractalice ale lui Escher, nu are limite și nici nu se închide.
Pe textul:
„Ieri" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextîn răspunsul din locul gol, doream să spun că punct-ochit-punct-lovit în această observație: \"hazardul lucrează uneori prin contrariul său: Yames de șase\" și-i vom spune Lema lui George Pașa, prescurtat (LGP) (cu semnificații și de loc geometric de tip (P)).
Dane, perfect semnalul: esența textului ar trebui valorificată altfel, care corelat cu ce spune George \"Mai trebuie o nouă adunare din risipiri cu ecou de-mpliniri\"...
de pe acum spun:
în schimbul uitării
cu urme prin risipuri
trișori într-un bazard
prin ac trec o camilă
din spuma mării stă un melc să iasă
pe buza plajei s-a atins de vis
eram in somnul rațiunii pure
pictând abstracții peste Paradis
cu mulțumiri și să nu uităm că-i în faza de triptic la ibric
Dane, perfect semnalul: esența textului ar trebui valorificată altfel, care corelat cu ce spune George \"Mai trebuie o nouă adunare din risipiri cu ecou de-mpliniri\"...
de pe acum spun:
în schimbul uitării
cu urme prin risipuri
trișori într-un bazard
prin ac trec o camilă
din spuma mării stă un melc să iasă
pe buza plajei s-a atins de vis
eram in somnul rațiunii pure
pictând abstracții peste Paradis
cu mulțumiri și să nu uităm că-i în faza de triptic la ibric
Pe textul:
„tu n-ai habar" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextblestemul fecioarelor m-a uitat zburător, pește în ploaie cu dor... la zidul alb, un pas desculț așteaptă. pe vatra așteptării, ard vreascuri de măcieș. fierbinți, izvoarele mele țâșnesc în izbuc. mă duc, mă tot duc, să caut lemn de cedru să-mi fac arc precum Ulysse să-l întind numai eu. cu gândul verigă pe inelul cu chei, din dunga albastră, se desprinde un punct. jumătăți inegale țin punctul acesta pe trupul lui \"i\", acum cărarea lunii... de aici, mulțumiri într-o mie de iubiri... da. imaginile fac parte și ele din grupul apei. personajele mi-au luat-o înainte. umbrela lui Radu Șuiu, de la piramidă, a ajuns umbrela albastră. între capete, multă poveste și-n poveste, cântecul. cu mulțumirea las și o ramură de măslin sălbatec de lângă scara cu noduri (și coduri). ultimul vers, titlul următoarei poezii, ca un lanț nou fântânei din deșert...
Pe textul:
„locul gol" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextevident că imaginile le-am ales nu pentru a ilustra și nici pentru a completa. ele sunt elementele unui spațiu în care tonurile solare au rolul lor... mulțumesc de vizită cu acest semn nou
![](\"http://i210.photobucket.com/albums/bb201/plajacusuflet/zbor%20de%20pescarus/PICT5078.jpg\")
![](\"http://i210.photobucket.com/albums/bb201/plajacusuflet/zbor%20de%20pescarus/PICT5117.jpg\")
Pe textul:
„locul gol" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextramas in urma si lumea a plecat mai departe... sunt sigur ca nimeni nu stie unde te-a uitat... dincolo de zid, dincolo de nisipuri, dincolo de orice asteptare si orice chemare...
\"să decojești fructul uitării
încercat de vierme și apoi părăsit
să te îngropi în hârtii
să dovedești că absolutul ninge evaziv
neîngăduitor cu tine însuți
precum laolaltă sunt focul și apa \"
\"să decojești fructul uitării
încercat de vierme și apoi părăsit
să te îngropi în hârtii
să dovedești că absolutul ninge evaziv
neîngăduitor cu tine însuți
precum laolaltă sunt focul și apa \"
Pe textul:
„e ordin să scrii" de Vasile Mihalache
0 suflu
Context“sunt viu și dimineața intră prin fereastra deschisă
tristețea mea rămâne un accesoriu de lux
haloul acoperă apele”
dincolo de ape, o cetate cu derivate parțiale în soluții stationare
dorintele lichide, cum le-ar numi o alta ardeleancă, se adună la
fântâna elianului........ din casa Banului (dantesc)
“întunericul doar o pânză deasă din litere surde
afinități umbre în cercuri târzii un timp al rodirii în sinele tăcut”
și toate celelalte, ca un concert de seară în care-ți aduci aminte
de visul cuminte în care “mâna tatălui și mâna mamei acoperă soarele”
elian, ai piatra de temelie la turnul de scoici.
diseară-ți trimit fotografii cu tărm, mare și ce mai încape în geamantanul lui Yann...
tristețea mea rămâne un accesoriu de lux
haloul acoperă apele”
dincolo de ape, o cetate cu derivate parțiale în soluții stationare
dorintele lichide, cum le-ar numi o alta ardeleancă, se adună la
fântâna elianului........ din casa Banului (dantesc)
“întunericul doar o pânză deasă din litere surde
afinități umbre în cercuri târzii un timp al rodirii în sinele tăcut”
și toate celelalte, ca un concert de seară în care-ți aduci aminte
de visul cuminte în care “mâna tatălui și mâna mamei acoperă soarele”
elian, ai piatra de temelie la turnul de scoici.
diseară-ți trimit fotografii cu tărm, mare și ce mai încape în geamantanul lui Yann...
Pe textul:
„dincolo de ape" de Dana Banu
0 suflu
Contextdin dig s-au desprins
un val
și-o plajă
de unde începe povestea
la început a fost Cuvântul...
un val
și-o plajă
de unde începe povestea
la început a fost Cuvântul...
Pe textul:
„sub val" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextcuvintele s-au făcut dig
aerul s-a umplut de pescăruși
din dig s-au desprins
un val
si-o plajă
Pe textul:
„un cal pentru un zar" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Context![](\"http://i210.photobucket.com/albums/bb201/plajacusuflet/butucul/DSCF1665.jpg\")
de fiecare dată, ceva făcea să fie altfel. doar linia veții lasă amprente adânci. restul urmelor sunt trecătoare și înșelătoare. gravura clipei lungi crestează-n sângele poeziei altoi de măslin sălbatec. pe gura paharului, rotundul ei încercuind florile (...)
Pe textul:
„ce facem noi, Igitur?" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextși multe altele, pe care doar marea le știe... și putină lume le vede... că aici este o apăsare pe realitate, în care ei, fumătorii de pipă, fac arcadele pontice între două evenimente cu mai multe tăieturi... că-n Tomis e multă mare si-i lume puțină... și-i furtună, cu vapoarele ieșite din radă...
Pe textul:
„ce facem noi, Igitur?" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextplopul tău, Pericle, a spart vântul bine
l-a umplut de gândul tainei de frumos
nesătulă stare-n valuri de neliniști...
\" de fiecare dată lăcomia sa sporea alimentată de frumusețe
sărea atunci plin de nerăbdare
din nou printre cei asemenea lui și asemenea zeilor și asemenea ideilor
și-și striga de la începuturile timpurilor și spațiilor
și până la sfârșitul acestora
pantagruelica necesitate a frumuseții\"
l-a umplut de gândul tainei de frumos
nesătulă stare-n valuri de neliniști...
\" de fiecare dată lăcomia sa sporea alimentată de frumusețe
sărea atunci plin de nerăbdare
din nou printre cei asemenea lui și asemenea zeilor și asemenea ideilor
și-și striga de la începuturile timpurilor și spațiilor
și până la sfârșitul acestora
pantagruelica necesitate a frumuseții\"
Pe textul:
„pantagruelica necesitate a frumuseții. condiționarea spectacolului" de Plopeanu Petrache
0 suflu
Contextde-ai avea toate cheile, corzile ar cânta și-n lipsa notelor... deocamdată e durerea și-n sperantă-i vindecarea... Bătrânului nu-i este bine... toate gândurile bune, cântecul mării și digul cu prieteni stau in notele de sub portativ, tonuri calde, calme și grave... asta-i lovitura de zaruri a lui Igitur, in speranța minunii... pentru Yames de șase e nevoie de 5 zaruri...
Pe textul:
„un cal pentru un zar" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contexto stare febrila, care nu vrea sa treaca, ma tine sa fiu scurt. ecoul era bine sa-l lasi sa se stinga... repetarea strofei finale as zice sa vina cu stingeri...
Pe textul:
„peisaj" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Context“rămână numai T-uri
pe care fiii vorbei să poarte ca pe cruci
TTT
jurnalele
înzăpezit de cuvinte
Poetul
ca și soldatul”
urmele tale roșii
pe albul zăpezii
pe care fiii vorbei să poarte ca pe cruci
TTT
jurnalele
înzăpezit de cuvinte
Poetul
ca și soldatul”
urmele tale roșii
pe albul zăpezii
Pe textul:
„La mormântul oricărei inimi române" de Vasile Munteanu
0 suflu
Context