ICiarina copuzaru
Verificat@iarina-copuzaru-0031203
Cluj-Napoca
e-mail: croitoreasalicuricilor@yahoo.com
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ
Cronologie
Un poem frumos, cu multe unghere și cercuri concentrice/excentrice. În centru, dezbrăcarea - ca o unealtă atît pentru păienjenișul poemului, cît și pentru susținerea ideii.
Pe textul:
„păianjenii zâmbind" de Paul Gorban
0 suflu
ContextÎmi place să văd un antimim, o apropiere prin contrarii. Fain poem (te-)ai construit, Alex. Eu doar l-am răstălmăcit puțin.
Pe textul:
„mimesis" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextPoemul se deschide cu o portavoce, ca o trezire pe care autorul ar vrea s-o simțim. Lumea paravanică se aprinde și ne orbește, neputînd fi stinsă de acel pompier amator. Mi-au plăcut și ideea de cineva, și specializarea în substantivul lemn - să nu uit accidentul din final, care leagă, printr-un cablu poetaxial, încinsul de realitate.
Pe textul:
„visare în culise încinse cu ulei rânced. mizericordie" de Plopeanu Petrache
Recomandat0 suflu
ContextȘi eu, și Andrei vă mulțumim încă o dată. Nu e lucru ușor să cuprindem în brațe o astfel de dăruire, fiindcă făptura noastră nu cunoaște multe înțelesuri, iar ceea ce încă ni se ascunde ne face să primim înaltul cu gesturi de copii. Din poem, lăncile dimineții îmi scrijelesc pielea, însă cu îmblînzirea lor, cu acele lacrimi – vocale ale strigătului de victorie.
Pe textul:
„Totul arată ca o lespede" de Aurel Sibiceanu
0 suflu
ContextE un joc al petalelor de trandafiri care înroșesc buzele versului. \"Carnea prunei fugind de sâmbure\" - ca o desprindere de sensurile vechi, așa cum bine a remarcat LIM. Frumos îți saltă întrebările înăuntrul.
Pe textul:
„pruna" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextNici n-ar putea fi altceva decît o coincidență, fiindcă nu am postat niciunde această exprimare. Era doar definiția pe care am dat-o eu, în gînd, jazzului. Tocmai de aceea m-am bucurat - de materializarea gîndului în poezia ta (și drumul ăsta e sferic).
Pe textul:
„și dacă decojesc lumina" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextÎmi cer scuze pentru ultimul rînd. Poemul ar putea fi un pom cu frunzele închizîndu-se sub pleoapele cuvintelor, dar pe acel \"pîlăîie\" chiar nu știu cum să-l explic:)
Pe textul:
„și dacă decojesc lumina" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextE ceva interesant aici / și decojit dintr-un miez îndepărtat: pentru mine jazzul e visare sferiformă (chiar așa am formulat și eu). Ce să spun, mă bucură mult coincidența. E un pom frumos, pîlăîie muzica în mijlocul lui.
Pe textul:
„și dacă decojesc lumina" de Alexandru Gheție
0 suflu
ContextȘtefan, felicitări și succes!
Pe textul:
„Lansare de carte Același & Convoi de tăcere" de ștefan ciobanu
Recomandat0 suflu
ContextDomnule Mihai Robea, se poate să aveți dreptate.
Pe textul:
„Cremă hidratantă pentru umbră" de iarina copuzaru
0 suflu
ContextAlex, și pe mine mă distrează titlul. Și da, singurătatea e cea care trebuie îngrijită, rămînînd tînără indiferent de vîrsta noastră.
Doamna Angela, v-am lăsat un comentariu în pagina dumneavoastră exact cînd îmi scriați aceste cuvinte. Mă bucur să vă regăsesc aici, cu aceeași vitalitate poetică și sensibilitate.
Vă mulțumesc.
Doamna Angela, v-am lăsat un comentariu în pagina dumneavoastră exact cînd îmi scriați aceste cuvinte. Mă bucur să vă regăsesc aici, cu aceeași vitalitate poetică și sensibilitate.
Vă mulțumesc.
Pe textul:
„Cremă hidratantă pentru umbră" de iarina copuzaru
0 suflu
ContextMi-a plăcut alternanța (am inversat puțin nuanțele): domesticul ce se ascunde poate și în actul de cultură („am plecat instinctiv capu-ntre umeri”, poeta întorcîndu-se spre interioritatea echilibrului) și sălbăticia reacției inculturii. Apoi, copiii sunt glasurlie acestei trăiri sensibile pe care scriitoarea o răspîndește deloc zgîrcit în versurile sale.
Pe textul:
„vă e foame păpușilor" de Nache Mamier Angela
0 suflu
ContextNu m-am împăcat cu penultima strofă. În rest, e frumos poemul, cu dezinsecția printre halucinații.
Pe textul:
„dureri imaculate" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextPrin versurile dumneavoastră, mi-ați vîndut Pontul și am înțeles că amantei scite nici nu i-ar fi stat bine cu altă descriere. Mai mult decît atît, țipătul lung, potrivit structurii războinice (mă gîndesc aici la un eros războinic), oferă o ieșire din visare în luciditate.
Pe textul:
„Amanta scită" de Aurel Sibiceanu
0 suflu
ContextSilvia, dacă spun „trupul meu își face loc”, schimb sensul, ideea. El trebuie să rămînă în urmă. Iar dacă rîmîne neschimbat, nu mai pot repeta „îmi” în versul cu hainele. Odihna lunii mi-a plăcut. Nu știu dacă mai mult, dar cu siguranță la fel de mult. O păstrez pentru alt poem, fiindu-mi de ajutor acolo. Așadar, mulțumesc nu numai aici, ci și la un alt text în care mă voi odihni.
Domnule Aurel Sibiceanu, e o pregătire și o nereușită totodată. Pornirea îmi e înfrînată de ocoluri... Dar îmi închipui că Mîntuitorul a scris pe nisip o poveste...
Cezar, mă bucur că lumea proprie, din ceea ce îmi spui, și-a putut arăta cît de puțin această poveste.
Alex, chiar se întreba un prieten cum se numește ascultătorul trupului nostru, trupohnic sau corpohnic. Eu i-am spus dolerovnic. Astfel că este, într-adevăr, o durere. Ai și tu capacitatea de-a asculta versurile (pe lîngă aceea de-a te scrie prin ele). Asta oare cum s-ar numi?
Domnule Aurel Sibiceanu, e o pregătire și o nereușită totodată. Pornirea îmi e înfrînată de ocoluri... Dar îmi închipui că Mîntuitorul a scris pe nisip o poveste...
Cezar, mă bucur că lumea proprie, din ceea ce îmi spui, și-a putut arăta cît de puțin această poveste.
Alex, chiar se întreba un prieten cum se numește ascultătorul trupului nostru, trupohnic sau corpohnic. Eu i-am spus dolerovnic. Astfel că este, într-adevăr, o durere. Ai și tu capacitatea de-a asculta versurile (pe lîngă aceea de-a te scrie prin ele). Asta oare cum s-ar numi?
Pe textul:
„Firesc" de iarina copuzaru
0 suflu
ContextNu e prima oară cînd citesc poemul și simt strînsoarea plăcută în ghearele lui albastre. Aud cum acel cîntec alunecă între imaginar și real – îmi amintesc aici de drumul menționat de Heidegger, acela care pune în cumpănă, mai ales datorită labirintului din ultima strofă.
Pe textul:
„Despina" de Aurel Sibiceanu
0 suflu
ContextPesemne că soarele din final e sfatul pe care-l aștepți pentru a-ți lucra textul. Dar acesta din urmă poate fi orb/mut/surd sau șchiop. Asta nu înseamnă că nu place (sau poate tocmai asta place). Cred, într-adevăr, că ai fost prea dur (spunînd că lumea nu înțelege; în fine, nu găsesc justificarea în punctul ăsta particular, însă mi-am găsit eu lămurirea privind problema în ansamblu). Pune și tu un semn că poezia e în lucru, să știu cum s-o abordez. Altfel, prin ce ai spus, rămîn cu vina că am avut o reacție claudicată la ceea ce ai postat.
Pe textul:
„secretul unui bărbierit perfect" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextO poezie vîrtej și două fete/fețe ale aceleiași apropieri. Clovnul e potrivit în strofa finală, parcă pictînd întreg poemul, oferindu-i culorile în care trebuie citit.
Pe textul:
„o aplecare spre interior" de Ioana Geacăr
0 suflu
ContextBunicul meu făcea aceeași glumă cu pămătuful pe obrazul meu drept. Asta nu m-a făcut să mă imaginez bărbiereasă. Dar mi-a plăcut secretul tău, ca un timp căruia trebuie să-i prinzi firescul.
Pe textul:
„secretul unui bărbierit perfect" de emilian valeriu pal
0 suflu
ContextCel mai mult îmi place muzica ce susține textul, ca o partitură de jazz pe care au loc - mai apoi - nuanțele.
(cred că ar trebui \"odată cu soarele
odată cu soarele printre răcori\", dacă bine înțeleg eu că e vorba de \"în același timp\")
(cred că ar trebui \"odată cu soarele
odată cu soarele printre răcori\", dacă bine înțeleg eu că e vorba de \"în același timp\")
Pe textul:
„Viața durează din zori în amurg" de Dumitru Mălin
Recomandat0 suflu
Context