dar tu negi iarna cu precizie matematică
ninge prea mult între două greu hotărâte mișcări de tandrețe mi-e viața ca iarna afară din mine mă aștern drumului printre dorințe la vreme de seară când haita de gânduri sălbatice rod cușca
HCheghedus cameliailuzie
HCheghedus cameliadacă te desprinzi
liniștea ca o piersică zemuind ideea de iubire iubirea însăși inclusiv teama mai ales teama că nenorocirea-și va umfla pieptul iar nasturii vor ceda unul câte unul totul se coace pe dinăuntru în
HCheghedus cameliabeția adâncurilor
urăsc locurile în care știu că n-am să mă întorc fiecare plecare e o exersare a morții cu o îmbrățișare mai aproape de ea îmi recunosc infirmitățile complexele și totuși goliciunea asta nu-mi
HCheghedus camelianaștere
HCheghedus camelialucarnă în pălăria cerului
HCheghedus cameliamaladie albastră
caut în mulțime fața care le-a șters din memorie pe toate celelalte sora câinelui înfometat caut ochii înspăimântători-atrăgători cu pupile de opiu un punct negru îmi zvâcnește în
HCheghedus cameliatristeți congenitale
tăcerea e gaura de șarpe unde încerc să respir când ești obsedat de înălțimi în timpul nopții pieptul mi se cască și miroase a gol negru furios ridici fruntea apuci un ciocan și
HCheghedus cameliatoast
îți mai amintești siluetele noastre febrile deficiența lor în executarea pașilor refuzul convenției și nestăpânita sete de dans era o noapte goală în inima verii mirosul înțepător al vântului
HCheghedus cameliaalteori copiii refuză să crească
să nu privești niciodată dincolo de oglinzile zilelor dar mie mi se arătau adânci și înșelătoare ca niște nisipuri mișcătoare ale ființei nu răspunde chemărilor necunoscute și nu mai uni iernile
HCheghedus cameliabarieră luminoasă
ai putea încercui dar uiți instantaneu ziua când rădăcinile și-au început descolăcirea odată obiectele constituiau un soi de obstacol în calea alunecării dar cu timpul au devenit
HCheghedus cameliaîntâmpinare
deasupra continuă numărătoarea zilelor însemnate de inutil sub lespedea pleoapei aceeași siluetă nocturnă încolăcită strâns în vis ca într-un laț mă avertizează primăverile de piatră nu pot defila
HCheghedus cameliainstinct
ochiul ascuns vede halucinanta întrerupere din cadența vremii fragmente insolubile de timp rămân pe cerul gurii un vag iz de eternitate se propagă în corp atomii sunt cuprinși de
HCheghedus cameliarepere îndoielnice
timpul își deapănă secundele monoton în tăcerea funebră activitatea misterioasă a gândurilor scurtcircuitează lanțul tensionat al simțirii veriga iubirii cedează cea dintâi undeva între
HCheghedus camelianostalgie
pereți de flăcări portocalii-albăstrui pulsează sub un cer moale și lipicios într-un univers cald păstrat în memoria trupului ca amintirea celui dintâi paradis mascat în culori de
HCheghedus cameliaOrizont extenuat
ceruri copleşite orizont extenuat o saturare cu materie răspândită printe suflete goale concretul răzuie de albastru cerurile în timp ce plombe cimentează cu
HCheghedus cameliaPuls
cântecul răsună ca o lighioană rănită irisul cuvântului nisipos ca un deșert fără limită vameșii îngână noi refrene care macină creieri muchie de cuțit tocită de vreme pietrificând
HCheghedus cameliaEu nu
canelura gravată pe chipul meu pasat ca o minge deformată între rațiune şi sentimente s-a umplut cu ape limpezi în ochii copilului în timp ce cu dezinvoltură luând din mâna
HCheghedus cameliaCarnavalul vieții
În sfârșit lumina zilei trădează chipul minciunii care se brodează sub culorile măștilor strălucitoare dănțuind înșelătoare la sacrificiul vieții în numele carnavalului Zorii propriei dimineți
HCheghedus cameliaLiniște organică
răni scurse de ruginite așteptări de-alint în ale căror dimineți eviscerările nu mint și clopotul de sticlă oglindește a spaimei organice de moarte față inutilul refuz de viață... moartea doar
HCheghedus cameliaUnitate fără măsură
înlăcrimate umbrele serii tăinuiesc vânătorii când arma-și aruncă pe cărarea îngustă care la stâna urcă unde se opresc și privesc... mieii negri cu lupi albi se hrănesc sacrificiul se
HCheghedus cameliaNesomn
De după draperia groasă Ochiul pândește și numără stelele Miturile ți-au scăpat printre degete În noaptea asta întunericul e-așa de blând Ca frunza de toamnă ce cade pe-un mormânt * Patimile
HCheghedus cameliaNunta
atât de devreme clopotul a tăcut... din tâmplă îți cade o picătură de sânge timpul îngână imnul și plânge pe colina pustie coboară cețuri de stele verdele s-a prelins departe de ele se
HCheghedus cameliaDor
În miezul nopților Suspină bufnița, Ascunsă în clopotnița Bisericii. E jalea mamelor, De dorul nenăscuților- Punte de argint ce zace zdrobită În zăpada prăpastiei. Trepte
HCheghedus cameliaMemoria Îndrăgostiților
În bezna încremenită, Brațele subțiri cu putere Se-nlănțuie-n dorință. Grele, pleoapele lui visează pe fruntea ei Copilul niciodată născut. Clopotul lin le-a cutremurat pieptul, Apoi a
HCheghedus camelia