Poezie
toast
2 min lectură·
Mediu
îți mai amintești siluetele noastre febrile
deficiența lor în executarea pașilor
refuzul convenției și nestăpânita sete de dans
era o noapte goală în inima verii
mirosul înțepător al vântului ne asmuțea carnea
oameni abandonând fiori se retrăgeau cuminți la casele lor
doar noi mai rămăsesem și morile de vânt
în peisajul cu pământ și gură căscată
pe sub sprâncene de abanos
cerul privea îngrijorat spectacolul trupurilor tinere
convulsionte în vapori de acetonă
deasupra abisului în formă de pâlnie
o zguduire nervoasă și ne-am înlănțuit
perpendicular pe axa zilelor
parcă eram frații gemeni
frații păpușari trăgând destinul de sfori
excitați de mirosul înecăcios din ce-a mai rămas
din podul palmelor roase
prinși într-un dans delirant
în dansul ființei cu ritm de sincopă
nu mai puteam distinge anotimpuri
mirosuri de ceară topită și busuioc
prin frunți străvezii pândeam năuci acrobațiile inimilor
primejdia întărâta dorința
minți exaltate măsurau rezistența la tortură
după o noapte prea lungă a sufletului
ne-am trezit zâmbind imbecil înspre lume
-----------------------------------------
uneori când iubirea se întâmplă-n exces
excesul se mărturisește în nuanțe de ură
mai departe vor rămâne cuvinte răsunând cristalin
ca o ciocnire între două pahare deșertate de conținut
------------------------------------------
supraviețuitori ai incendiului lăuntric
în priviri de recunoștință surprindem miracolul simplității
pielea tatuată cu veri sângerânde acoperă acorduri amuțite în os
acum purtăm haine lungi și iubim iarna
025110
0
\"uneori când iubirea se întâmplă-n exces
excesul se mărturisește în nuanțe de ură
mai departe vor rămâne cuvinte răsunând cristalin
ca o ciocnire între două pahare deșertate de conținut\"
Excelent. Multe felicitari!