“natura nu ne poate lăsa mult timp dramul de materie pe care ni-l împrumută”

frumoasa imagine, poem simplu si profund c-un final optimist.
am citit cu placere

minunat prinsa ideea intoarcerii si devenirii...imaginea e superba...titlul si textul in stransa legatura...foarte bine sugerat drumul luminii spre materializare, bucata \"rupta\" din lumina...frumoasa seninatatea si raportarea celui ce se intoarce...
indraznesc sa sugerez pentru scris folosirea altor \"font\"-uri, nu mai mari dar mai lizibile...
absolut incantata si cu mult drag,

m-am chinuit sa dimensionez imaginea, vad ca ma enerveaza ultimul rand. o sa-l scot. eu l-am cunoscut pe batranul asta pus pe ghidusii pana in ultimul moment, dar n-am reusit sa-mi descriu prea bine amintirea. mult multumesc, Mahmoud

lucrare. Dupa mine,as lucra putin ultimele patru versuri.

ioana, nu-ti vazusem commul decat dupa ce-i raspunsesem lui mahmoud. mersi mult pentru cuvintele ce vin din adanc. la fel pentru sugestie, e o problema lizibilitatea asta, iar mie-mi lipseste exercitiul.
ma bucur, gelu, sa te aud. o sa lucrez si la randuri, ca versuri nu se pot numi, si la imagine. multumesc ca te-ai oprit aici.
nu stiu unde a disparut un comentariu. se mai intampla, mi s-a mai intamplat sa se piarda din comentariile cele dragi. nu-i nimic. va multumesc tuturor, incerc sa imbunatatesc, desi nu sunt sigura ca ceea ce va rezulta merita vreun efort

nu stiu ce se intimpla
mailurile nu merg - ti-am raspuns, dar acum vad ca au disparut in eter
incerc mai tirziu
subtilitatea ta tandra aduce cu zborul in amurg