Acest text poate fi citit mai bine în revistă.
Mediu
Motto: “Aoleu nevasta mea/ mai lasă gura/ că s-a umplut paharul/ și te iau cu parul” (“market music” – piesă larg difuzată la tarabele din piețele și târgurile de pe cuprinsul țării)
Încă de la o vârstă fragedă, ni s-a inoculat ideea că “repetiția e mama înțelepciunii”, singura excepție acceptată fiind mersul pe bicicletă, care, odată învățat, nu se mai uită așa ușor.
Mai târziu, odată cu legatul la șireturi și mersul la serviciu, am descoperit că viața noastră este alcătuită dintr-un nesfârșit lanț de repetiții și stereotipuri. Și așa, între două reprize automate de băut cafeaua și ronțăit cipsuri, ne luăm și doza zilnică de reclame televizate. La prima vedere, sunt doar niște filmulelțe inofensive, dotate cu un umor mai mult sau mai puțin îndoielnic; la re- și revedere însă, ele devin stereotipuri redutabile, care “bat în cuie” personalitatea femeii, dar și a bărbatului, în tipare nu tocmai firești, dar care ajung până la urmă a fi unanim acceptate.
Iar primii care sunt impregnați cu aceste “pattern-uri” sunt chiar copiii noștri, pe care-i îndemnăm, fățarnic, să gândească liber…
Unul dintre cele mai interesante portrete feminine realizate într-un clip relativ recent este cel din reclama la un repertoar național, unde o femeie îmbrăcată într-un roșu ostentativ turuie într-una, pe un ton iritant, cicălindu-și bărbatul care suportă cu greu tirada, în timp ce răsfoiește ditamai cărțoaia cu adrese și numere de telefon: “flori/ agenții de voiaj/ avocați/ arme/ muniții (?!)”. La cea din urmă categorie, ne-a cam pierit zâmbetul. Să înțelegem de aici că femeia cicălitoare merită o pedeapsă aspră și irevocabilă? Ca să nu vă vină idei, vă sfătuim să nu vedeți clipul respectiv, abia ajunși acasă după o zi lungă și stresantă la serviciu.
Ar mai fi reclama la o gamă de produse electrocasnice, unde toată suflarea masculină este alături de junele Norbert (nume extrem de frecvent întâlnit în Câmpia Română). Acesta, nebărbierit și înțolit cu o geacă (roasă) de blugi, se află sfâșiat de dilema: moralitate sau pragmatism? Dilema e ilustrată de două fete: Lili cea cumințică, cea care calcă, spală și gătește bine și Gianina, a cărei preocupare principală sunt ocheadele “periculoase”. După ce a mâncat bine, Norbert descoperă că are și alte necesități, așa că unei mașini “de familie” îi preferă un automobil de sport, musai roșu, ca s-o impresioneze pe focoasa Gianina.
Mesajul final al reclamei (abia la a treia vizionare am înțeles ce produs era lăudat acolo) este extrem de interesant: “nu-i lăudăm moralitatea, dar îi felicităm pragmatismul!”.
Săraca Lili, ar fi avut și ea timp de ocheade sugestive, dacă nu era așa ocupată cu călcatul! Cam pe același calapod este și reclama cu mirele gata să-și lase mireasa pe jos, văzând o tipă bine cum urcă în lift (textul spune ceva cu “libertatea de alegere” – iar copiii bagă repede la cap încă o mostră de comportament în viață).
Cea de-a treia mare familie de reclame în care rolurile din familie par a fi clar delimitate este cea cu tema “bărbații murdăresc, iar femeile găsesc soluția salvatoare”.
În timp ce mama stă lipită de mașina de spălat ca o martiră ce este, ramura masculină a familiei, chiar și în varianta “junior”, ia rufele prospăt spălate de pe sfoară, le transformă în minge și joacă fotbal cu ele. Nici pensionarii nu se lasă mai prejos, de la bunicul montan, cu dietă grea constând în mici, plus fumul și mirosul aferente, până la “una bucată” bunic abandonat și găsit în mină. Toate aceste situații își găsesc rezolvarea miraculoasă la mașina de spălat, acolo unde mama sau soția veghează permanent și par foarte fericite (altă ocupație în afară de asta se vede că nu prea au)…
În fond, la o privire superficială a reclamelor, “strongly recommended” în zilele noastre, condiția femeii s-ar putea rezuma la patru ipopstaze fundamentale: fetița care visează să ajungă artistă (din clipul cu napolitanele), tânăra preocupată ca părul să aibă mai mult volum, pentru a-l impresiona pe un EL, care se vede treaba că nu o prea bagă în seamă, gospodina – ca anexă a mașinii de spălat sau a înălbitorului ideal și, în fine, sărmana bunica, rămasă “tot singură”, după un chef de pomină.
0207.931
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Articole
- Cuvinte
- 693
- Citire
- 4 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ghinea Nouras Cristian. “Există o cultură a clipului publicitar în România?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2005/05/exista-o-cultura-a-clipului-publicitar-in-romaniaComentarii (20)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GCMae, onorat de apreciere și de faptul că ai zăbovit asupra textului meu. Ca să nu te obosesc cu politețuri, hai mai bine să-ți spun povestea acestui material. În calitate de jurnalist, am fost invitat la un training pentru presă organizat de un ONG ieșean pe tema egalității șanselor în societate. Au venit jurnaliști din toată țara, care au abordat fiecare în felul lui subiectul. În atmosfera relaxată de la Predeal (acolo a avut loc trainingul) m-am gândit să scriu un comentariu pe marginea imaginii femeii în reclame, pe care să-l și public mai târziu - ceea ce am și făcut, de altfel, la publicația unde lucrez. Pentru Agonia, am preluat ideea, am renunțat la o parte din text și am amplificat alta, cea dedicată exclusiv imaginii femeii. Rezultatul este cel de mai sus. Mulțumesc!
0
FDAș arunca-o pe CNA. Cred că am spus totul. Că eu nu mă pricep să întortochez vorbele așa bine ca tine, de-și uită biata gospodină fierul în priză citindu-te, chiar și focoasa Gianina ar uita de ocheade(presupunând că cititul s-ar înscrie printre preocupările ei), că de Norbert ce să mai vorbim? rămâne de-a dreptul crăcănat, vreau să spun cu un picior către mașina de familie, unul către cea sport, iar ochii i se încrucușează între sărmana Lili și maimuța în roșu. Ai priceput ceva?
Vezi, de-aia nu mă uit eu la televizor. Dar la ce-mi folosește, dacă fiul meu se uită? Ai punctat bine, Noru, oful multora dintre noi, mai ales al celor care suntem părinți resonsabili, mă întreb însă cine te aude? Cine din cei care ar trebui să audă? Da\' tu dă-i înainte, că le zici bine!
Vezi, de-aia nu mă uit eu la televizor. Dar la ce-mi folosește, dacă fiul meu se uită? Ai punctat bine, Noru, oful multora dintre noi, mai ales al celor care suntem părinți resonsabili, mă întreb însă cine te aude? Cine din cei care ar trebui să audă? Da\' tu dă-i înainte, că le zici bine!
0
GCLoredana, cred că astfel de subiecte, dacă sunt puse în atenția jurnalișilor, în mod organizat, nu se poate să nu-și găsescă până la urmă un ecou în opinia publică. Apropo, toți cei care am participat la acțiunea amintită aveam la activ articole publicate pe aceste teme (în cazul meu, poate îți mai amintești, \"8 Martie - marcă înregistrată\", care a avut parte de dezbateri intense și interesante aici pe site.
PS În altă ordine de idei, îți trimit ultimul volum cât de curând.
PS În altă ordine de idei, îți trimit ultimul volum cât de curând.
0
BGNouras, excelent articol, dozat cu umor si ironie, dar si cu zambete amare, pentru cei ce sti usa citeasca si dincolo de randuri reclamele respective. Tu ai facut un tur al reclamelor nocive (care fie vorba intre noi, multe din reclamele prezentate la televizor, sunt stupide, de-a dreptul) si vreau sa mai adaug si eu inca o reclama care a facut, la vremea lui, destula valva printre adolescentii cu psihic labil si cu hormonii dereglati. Mai demult, cam prin 1993 (asupra datei s-ar putea sa ma insel) televiziunile ne bombardau cu o reclama in care un croaissant plutea prin aer si toata lumea alerga dupa el sa-l ia. In final, o voce libidinoasa spuena asa \" ce ti-as face de te-as prinde...\" Oare ce putea sa-i faca bietului corn umplut cu ciocolata? ma intreb eu naiv si retoric. Ei bine, timp de un an pustanii agatau fetele de pe strada si strigau cu un tupeu obraznic, ca vocea de mai sus. \" Ce ti-as face de te-as prinde, fa\" Si iata cum o reclama, aparent nevinovata, da nastere la fantezii bolnave, obsesive si de prost gust, ca de\' e o tara libera si fiecare are libertatea de a gandi. Si sa ne mai miram ca delincventa juvenila e in crestere, ca adolescentii de 14-17 ani, se iau de gat cu profii insuportabil isi neintelegatori, ca beizadeaua unui mare mahar poate sa faca orice fara a avea grija punitatii, ca se filmeaza scene erotice la licee si scoli gimnaziale, din teribisim, si cu un soi de mandrie locala, etc etc iata unde duce super afluenta de reclame prost gandite, stupide si creditate\" doar cu buletinul\"
Inca o data, te felicit pentru articolul scris aici si te mai astept si cu alte texte la fel de bune.
Cu respect,
Bogdan
Inca o data, te felicit pentru articolul scris aici si te mai astept si cu alte texte la fel de bune.
Cu respect,
Bogdan
0
GCBogdan, opiniile tale sunt binevenite și, ca de obicei, ai găsit \"cheia\" potrivită în care să citești cele scrise de mine. Spuneam că, în varianta pentru site, am lăsat afară o parte din textul inițial. Știi despre ce era vorba? Despre acel \"hall of fame\" al reclamelor românești, care cuprindea tripticul ce lăuda o tărie autohtonă:
momentul unu - satisfacția de a buși un Mercedes cu camionul, după care băieții se retrăgeau la \"una mică\" (dacă n-or fi fost \"torpilați\" chiar în cursul acțiunii); momentul doi - singurul lucrător harnic dintr-o echipă de instalatori este pedepsit pentru că muncește, curentându-se; în plus, este lipsit de plăcerea unui pahar alături de prieteni, care se pilesc, hlizindu-se la capul patului de spital;
momentul trei - cum se poate opri un personal supraaglomerat și plin de papornițe pe coridor? Semnalul de alarmă în numele nevoii imperioase și sacrosante de alcool ieftin și cu efect rapid. Inși gregari, nebărbieriți, într-un cuvânt, navetiștii fericiți ai Mileniului III, în România.
Dar, vorba zugravului de ocazie contaminat de ideea de muncă nemțească, după ce aruncă înciudat bidineaua: dar ce-mi veni, mie, măi frate?!
momentul unu - satisfacția de a buși un Mercedes cu camionul, după care băieții se retrăgeau la \"una mică\" (dacă n-or fi fost \"torpilați\" chiar în cursul acțiunii); momentul doi - singurul lucrător harnic dintr-o echipă de instalatori este pedepsit pentru că muncește, curentându-se; în plus, este lipsit de plăcerea unui pahar alături de prieteni, care se pilesc, hlizindu-se la capul patului de spital;
momentul trei - cum se poate opri un personal supraaglomerat și plin de papornițe pe coridor? Semnalul de alarmă în numele nevoii imperioase și sacrosante de alcool ieftin și cu efect rapid. Inși gregari, nebărbieriți, într-un cuvânt, navetiștii fericiți ai Mileniului III, în România.
Dar, vorba zugravului de ocazie contaminat de ideea de muncă nemțească, după ce aruncă înciudat bidineaua: dar ce-mi veni, mie, măi frate?!
0
A
evident ca intrebarea din titlu are un raspuns care nu mai trebuie argumentat, dar eu, ca un copywriter amator ce ma aflu, nu pot sa nu remarc obiectivitatea unui telespectator avizat, care, ca si mine, prefera pauzele publicitare filmelor(cinismul inclus!). Sa nu uitam insa draga Noru, ca pina acum putini ani, publicitatea la noi se rezuma la loz-in-plic si la reamintirea obligativitatii platii abonamentului radiotelevizorului (mai incapeau niste genitive ca sa sugerez stupizenia de atunci). A! Si mai e ceva: romanul consumator e asa cum rezulta din studiile de markenting. The target consumer vede femeia ca pe o prelungire necesara a cratitei si un suport suficient al funiei cu clestisoare de rufe. Asa ca... fara suparare, asta-i piata. Felicitari.
0
GCO interesanta pozitionare intre extreme. In fond, reclamele au parcurs acelasi drum de la comunismul sinistru la capitalismul tipător de azi si ele nu sunt decat o reflectare a societatii, impartita pe target-urile de care vorbeai: pentru unii pampersi, pentru altii rachiu ieftin, pentru altii automobile de lux. Totusi, nu pot fi de acord cu NIVELAREA LA CEL MAI JOS NIVEL, dupa teoria lui Stalin, ca lanul de grau, ca sa fie la aceeasi inaltime, trebuie taiat la nivelul celui mai scund spic. Reclamele pot forma opinii, convingeri, reflexe, au o penetrarea extraordinara la nivelul copiilor. Ceea ce pare o jucarie poate fi o arma.
0
TGNu mi se par atat de periculoase aceste reclame ...
Raportat la numarul populatiei active, tirajele ziarelor sunt foarte scazute.In privinta audientei la televiziune, nu stiu care-i situatia, adica nu a aparut nicaieri cati dintre romani se uita zilnic la televizor.
In alta ordine de idei, clipurile publicitare de care vorbiti mai sus incearca sa atraga atentia asupra unui produs prin prezentarea unui sablon sub forma umoristica, de un fel de haz de necaz ar putea fi vorba in unele clipuri.Asa vad eu clipurile la coniacul \"Unirea\", spre exemplu.
In privinta conditiei femeii din reclamele noastre, mai adaug eu o ipostaza alaturi de cele patru enuntate de tine.
Femeia frumoasa si severa fata de barbatul tantalau si lenes din reclamele de la bere din urma cu ceva timp, cand El nu avea voie sa se duca la o bere cu baietii, trebuind sa recurga la tot felul de subterfugii, cum ar fi prietenii care misca antena simuland o defectiune la TV iar la intoarcerea acasa Ea , care calca ( imagine a muncii, a responsabilitatii),isi da seama ca a fost pacalita de El, care sughite ( imagine a stangaciei), si ii da o palma dupa ceafa( imagine a profesoarei severe dar intelegatoare, in cele din urma n-a fost atat de grav, cu elevul neastamparat care stie insa ca daca se mai intampla odata o va incasa strasnic).
Cu adevarat grave mi se par unele emisiuni unde sunt prezentate sub forma de gluma chestiuni penibile, cum ar fi \"copii spun lucruri trasnite\" unde un copil care nu era inca la scoala era incurajat sa vorbeasca de moderatorul cel prostovan ce scene de amor fizic a observat intre cei doi parinti iresponsabili pe care-i detine si bietul copil a inceput sa descrie o perversiune sexuala, asta in rasul general al asistentei.Sa nu mai vorbesc de emisiunea \"de trei ori femeie\" unde la un moment dat se spunea ca e foarte normal ca femeile casatorite sa se sature la un moment dat de sotul lor si sa-si caute o aventura.
Astea cred eu ca sunt lucrurile grave petrecute la TV, tendinta, care a devenit obicei, de a prezenta anormalitatea ca normalitate si imoralitatea ca dezinhibare.
Pe langa emisiunile astea, clipurile publicitare sunt ca niste bancuri fara perdea fata de niste filme porno.
Raportat la numarul populatiei active, tirajele ziarelor sunt foarte scazute.In privinta audientei la televiziune, nu stiu care-i situatia, adica nu a aparut nicaieri cati dintre romani se uita zilnic la televizor.
In alta ordine de idei, clipurile publicitare de care vorbiti mai sus incearca sa atraga atentia asupra unui produs prin prezentarea unui sablon sub forma umoristica, de un fel de haz de necaz ar putea fi vorba in unele clipuri.Asa vad eu clipurile la coniacul \"Unirea\", spre exemplu.
In privinta conditiei femeii din reclamele noastre, mai adaug eu o ipostaza alaturi de cele patru enuntate de tine.
Femeia frumoasa si severa fata de barbatul tantalau si lenes din reclamele de la bere din urma cu ceva timp, cand El nu avea voie sa se duca la o bere cu baietii, trebuind sa recurga la tot felul de subterfugii, cum ar fi prietenii care misca antena simuland o defectiune la TV iar la intoarcerea acasa Ea , care calca ( imagine a muncii, a responsabilitatii),isi da seama ca a fost pacalita de El, care sughite ( imagine a stangaciei), si ii da o palma dupa ceafa( imagine a profesoarei severe dar intelegatoare, in cele din urma n-a fost atat de grav, cu elevul neastamparat care stie insa ca daca se mai intampla odata o va incasa strasnic).
Cu adevarat grave mi se par unele emisiuni unde sunt prezentate sub forma de gluma chestiuni penibile, cum ar fi \"copii spun lucruri trasnite\" unde un copil care nu era inca la scoala era incurajat sa vorbeasca de moderatorul cel prostovan ce scene de amor fizic a observat intre cei doi parinti iresponsabili pe care-i detine si bietul copil a inceput sa descrie o perversiune sexuala, asta in rasul general al asistentei.Sa nu mai vorbesc de emisiunea \"de trei ori femeie\" unde la un moment dat se spunea ca e foarte normal ca femeile casatorite sa se sature la un moment dat de sotul lor si sa-si caute o aventura.
Astea cred eu ca sunt lucrurile grave petrecute la TV, tendinta, care a devenit obicei, de a prezenta anormalitatea ca normalitate si imoralitatea ca dezinhibare.
Pe langa emisiunile astea, clipurile publicitare sunt ca niste bancuri fara perdea fata de niste filme porno.
0
GCO privire detașată, un pas înapoi și o mai bună perspectivă, cea a privirii de ansamblu. Mergând pe linia reclamelor așa zis haioase, am pierdut din vedere aspectele pe care le-ai subliniat. Apreciez puterea ta de sintetizare, știi să pui \"markerul\" pe un text. Într-adevăr, cele două mostre pe care le-ai enumerat sunt chiar grave, mi-au venit și mie alte atâtea în minte, pe aceeași linie: \"anormalitatea ca normalitate și imoralitatea ca dezinhibare\". Mimetism sau pur și simplu prostie? Goană după rating sau pur și simplu dispreț față de telespectatori? Sunt curios câte ore își vor mai petrece românii în fața micului ecran peste vreo 10 ani, dac-o ținem tot așa...
0
CDPe 10 mă duc la noaptea devoratorilor de publicitate :D deși o să o găsesc pe rețea. însă atmosfera de acolo cred că este incredibilă. Sunt un consumator împătimit de publicitate și nu am cum să trec oricum peste acest articol. în același timp sunt și cititor d eliteratură însă nu am scris aproximativ deloc pe acest site. e timp. de abia l-am dibuit. să nu de îndepărtăm însă prea mult de oile noastre. Știi ce se poate face cu un corn de ciocolată dacă îl prinzi, îți spun eu: te duci la interviu la Europa FM să pui mâna pe o bursă pentru vacanța de vară, și ajungi cu vreo 20 de minute înanite. între timp, uitam, te macină o groaznică durere de măsea așa că te îndopi cu câteva calmante pe stomacul gol, așa cum se iau calmantele: ca la carte, și rupt de tot felul de arsuri stomacale te duci să îți iei un corn cu ciocolată. culmea se pare că acel corn, ca toate de altfel, sunt sparte într-o parte așa că am reușit să dau juma de ciocolată pe mine, pe tricou, înainte de interviu..... numai mie mi se poate întâmpla, mie, care doream să \"arunc raze\", așadar mă duc repede la primul magazin un vânzătorul docil mă chestionează: \"e probleme\", \"nu liebe\", trec peste drum cu noua Octavia, cumpăr o apă minerală bucovina ca să ajut la reconstrucția mănăstirlor, un pachețel de șervețele (fără reclamă) și în culmea bucuriei îmi spăl repede tricoul. Nu iese prea multă ciocolată așa că încă o dată geanta mea de umăr mă salvează devenind geanta mea de burtă. \"Just do it\", sau \"dacă vrei poți\". ajung la interviu, și nimeni nu observă \"titan Ice, altă viață\" ...etc, etc, etc. pot vorbi numai din reclame. Încercam joaca asta cu un bun prieten când ne mai plictiseam la câte o halbă de bere. stiți ce reclameme la detergenți sunt stupide pentru că așa trebuie să fie, așa prind, de ce întrebați specialiștii, reclamele inteligente sunt pentru oameni inteligenți, adică un targhet de mică întindere, nesemnificativ, reclameme misogine sunt pentru misogini, reclamele proaste sunt pentru toată lumea, reclamele la cosmetice sunt pentru femei, iar cele la pet\'s food sunt pentru posesorii de animale. a văzut cineva spotul 1984, inspirat de romanul omonim a lui Orwell. a fost votat drept cel mai bun de până acum. Îl recomand cu plăcere tuturor. oricum articolul este excelent ca multe ale tale de altfel...
0
GCCosmin, merita să tranformi comentariul tău într-un text de sine stătător. În discuțiile iscate pe site (și tare mă bucur că am avut așa oaspeți interesanți, cu observații demne de reținut), nu s-a pomenit de \"noptea devoratorilor de publicitate\". Am vrut s-o amintesc în context, dar m-am luat cu scrisul și am uitat ideea. Mi se pare o formă foarte bună de educare a publicului consumator de advertising. De acord cu tine că, atunci când faci cinste cu un rând (calup) de reclame, ele trebuie să fie pentru toată lumea. Cu un singur lucru nu sunt de acord: nu ți se pare suspect că ni se repetă obsedant cât de puțini sunt \"inteligenții\", cât de nesemnificativi sunt intelectualii? Nu ți se pare că aceeași \"direcție\" de gândire, care ni se insuflă azi pe toate canalele se suprapune perfect peste tezele staliniste, care proslăveau munictorimea și țărănimea, uitându-se la fel de chiorâș, sau de-a dreptul ostil, la intelectuali, adică la toți cei dotați cu gândire proprie?
0
CDexită acea vorbă care ni se potrivește mai ceva ca o mănușă: \"dacă nu avem haz, măcar să fim penibili\" :). dacă tot vorbeam de Orwell cu al său splendid roman 1984 atunci să mai amintim de o capodoperă a sa \"Ferma animalelor\". suntem într-un plin proces de recreere (sper) a noastră. acum nu am ajuns nici la stadiul embrionic ci ne limităm la ternele și inevitabilele dicuții pe marginea proiectelor. Vorbim de clasă muncitoare și de clasă sedentară, de oameni culturalizați cu Ceau Darwin și Surprize Surpirze și de cei lecturizați. de ce vorbesc încă de această specie, care în nici un caz nu e pe cale de dispariție, însă se procrează în spații special amenajate, cu incubatoare sofisticate șialte cele. ce rating are TVR Cultural?, Câte exemplare s vând din revistele literare, ce tiraje au săptămânale ca Dilema Veche sau 22 în raport cu Libertatea sau Atac. George, George hai să ne trezim. sper să fac parte din acea categorie, oricum mă zbat să fac rost de un astfel de buletin. scriu la reviste literare benevol, poate doar pentru PUBLICITATE, una făcută cu migală, neagresivă dar incisivă câteodată. Știi ce reclamă mi-a plăcut la noi? Cea de la TV-Teletech, făctă la LEo Burnet, când tipul ( Bogdan Naumovici)îi povestește celuilalt scene din Războiul stelelor, noroc că din seria veche, că altfel sărea nenea Ralu cu fund în sus că se încurajează piraterie. :) oricum la noi cele mai deștepte îmi par campaniile rețelelor de telefonie mobilă, au și bani..., mai nou campania la prigat a fost desemnată cea mai bună din ultimul timp, serie din care spotul cu mingea, care îl lovește pe acel pescar mi se pare super............. Da iar am scris prea mult și probabil că îți pun răbdarea la mare încercare.
PS: Nu râde de raționamentul meu din aceste câte rânduri. PUR: spală cu 50% mai mult decât detergenții obișnuiți. Fairy spală cu 50% mai mult decât oricare detergent. prin urmare dacă ce se spune despre pur e adevărat Fairy nu știe să calculeze, poate îl cheamă pe mr Muscolo. de ce? PÃi Fairy spală cu 50% mai mult decât oricare, prin urmare curăță cu 50% mai mult de cât PUR, care curăță cu 50% mai mult decât..., adică Fairy spală cu 100% mai mult decât detergenții obișnuiți. HI HI HI.
PS: Nu râde de raționamentul meu din aceste câte rânduri. PUR: spală cu 50% mai mult decât detergenții obișnuiți. Fairy spală cu 50% mai mult decât oricare detergent. prin urmare dacă ce se spune despre pur e adevărat Fairy nu știe să calculeze, poate îl cheamă pe mr Muscolo. de ce? PÃi Fairy spală cu 50% mai mult decât oricare, prin urmare curăță cu 50% mai mult de cât PUR, care curăță cu 50% mai mult decât..., adică Fairy spală cu 100% mai mult decât detergenții obișnuiți. HI HI HI.
0
MDArticol interesant și subiect inepuizabil. De la agasantul \"mai curat, mai economic, mai istet\", la fantasticul \"Liniștește-te dragă, e doar un coșmar, ai văzut tu XXX care să nu pornească?\", viața noastră e umplută cu ele. În ultima vreme, circulă acel \"îhî, sigur că da\" al reclamei la ciocolată mai abitir ca orice proverb sau zicală românească. Ceea ce dovedește că românul se uită la televizor!
La imaginea femeii conturate de tine mai sus aș mai adăuga câte ceva. Femeia \"Cosmo\": cea provocatoare până la indicent, care trebuie degustată precum ciocolata, cea care își tratează părul cu un anumit produs \"pentru că merită\", cea care se spală pe cap la infinit uitând de iubitul care o așteaptă până îmbătrânește (imaginile fiind însoțite de un \"oau\" deosebit de sugestiv), cea care alege doar sticla XXX, trântind ușa în nas partenerului, cea care dorește o băutură răcotitoare și se transformă brusc în mafiot cu o cavernoasă voce masculină...
Exemplele ar fi multe. Ce mi se pare mie trist este că ne mărginim la a \"înghiți\" aceste clipuri, fără discernământ, fără filtru personal și fără a înțelege că ce vedem acolo nu este o realitate, nu este un \"filmuleț\", ci o formă de manipulare mai mult sau mai puțin subtilă (și nu am pus în discuție inimioarele de la \"Magi\" lipite pe cele mai respectabile geamuri...)
La imaginea femeii conturate de tine mai sus aș mai adăuga câte ceva. Femeia \"Cosmo\": cea provocatoare până la indicent, care trebuie degustată precum ciocolata, cea care își tratează părul cu un anumit produs \"pentru că merită\", cea care se spală pe cap la infinit uitând de iubitul care o așteaptă până îmbătrânește (imaginile fiind însoțite de un \"oau\" deosebit de sugestiv), cea care alege doar sticla XXX, trântind ușa în nas partenerului, cea care dorește o băutură răcotitoare și se transformă brusc în mafiot cu o cavernoasă voce masculină...
Exemplele ar fi multe. Ce mi se pare mie trist este că ne mărginim la a \"înghiți\" aceste clipuri, fără discernământ, fără filtru personal și fără a înțelege că ce vedem acolo nu este o realitate, nu este un \"filmuleț\", ci o formă de manipulare mai mult sau mai puțin subtilă (și nu am pus în discuție inimioarele de la \"Magi\" lipite pe cele mai respectabile geamuri...)
0
GCFin-Bun! Fin-Bun! Ce copil de pe planeta asta vorbește așa?! Ce proces mental, ce lanț atipic de neuroni poate duce la o astfel de exclamație?! Ce a fost în mintea celor care au \"construit\", probabil pe bani grei, un astfel de mesaj?!? Dar beneficiarul, care a încheiat afacerea, frecând-și mulțumit palmele?
Cred că educația, sau chiar \"cultura\" reclamelor, revin nu numai spectatotilor, ci și clip-makerilor ăstora sau cum le-o mai spune, dar și beneficiarului. Aici nu este același lucru cu a comanda o invitație la nuntă, cu amorași și alte bazaconii, după gustul lui Cioromel și Cioromica, al nașilor sau al socrilor mari și mici. Măcar astea sunt aberații cu circuit închis.
Cred că educația, sau chiar \"cultura\" reclamelor, revin nu numai spectatotilor, ci și clip-makerilor ăstora sau cum le-o mai spune, dar și beneficiarului. Aici nu este același lucru cu a comanda o invitație la nuntă, cu amorași și alte bazaconii, după gustul lui Cioromel și Cioromica, al nașilor sau al socrilor mari și mici. Măcar astea sunt aberații cu circuit închis.
0
CDtot eu deranjez. de dat aasta cred că la offTOPIC. de ce? am citit acum biografia celui căruia i-am scris mai devreme adică a ta, sau a dvs, depinde cum preferați:) LA revista \"Cafeneaua literară\" am înmceput o serie dea articole despre cărți de interviuri și convorbiri. în curs de apariție cronică și recenzie \"A cincea roată\"Robert Șerban (convorbiri cu 15 pesonalități...), uramat de Rodica Binder \"la pîndă - dialoguri salvate\", \"mai avem un viitor? Mihai Șora în dialog cu Sorin Antohi\", în pregătire \"Recursul la memorie Ileana Mălăncioiu convorbiri cu Daniel Cristea Enache\", \"Eugen simion convorbiri cu Petru dumitriu\", \"al. Deșliu convorbiri cu Irina Mavrodin\" și tot \"Al. deșliu convorbiri cu Gheroghe Istrate\" și cam atât, până acum. revenind, citindu-ți(vă) biografia ce găsesc \"Clipa magică\" - 2005, interviuri culturale. de unde fac rost (contra cost bineînțeles). te(vă) rog frumos să îmi răspundeți la această întrebare. mulțumesc anticipat. Întotdeauna Cosmin Dragomir
0
GCAdresa mea este nouras_ghinea@yahoo.com
Trimite-mi o adresă, nu trebuie să fie neapărat cea de acasă; de restul mă ocup eu. Nu se pune problema de plată.
Trimite-mi o adresă, nu trebuie să fie neapărat cea de acasă; de restul mă ocup eu. Nu se pune problema de plată.
0
CDNu mai interesează pe nimeni subiectul!!! Îmi pare că s-a stins prea repede. din păcate. Recomand la taotă lumea cartea lui Luke Sulliwan Hei, Whipple, încearcă asta. Costă cam mult, 450.000 cam mult pentru buzunoarele noastre austere însă merită. cel puțin pe mine m-a amuzat și mi-a descifrat multe lucruri referitoare la publicitate.
În altă ordine de idei, cristiane aștept - curios - opinia ta la subiectul pe care îl proun \"Reabiliatarea lui Iuda\", dacă citești o să înțelegi și de ce...
În altă ordine de idei, cristiane aștept - curios - opinia ta la subiectul pe care îl proun \"Reabiliatarea lui Iuda\", dacă citești o să înțelegi și de ce...
0
CAAs dori sa subliniez un aspect care trebuia subliniat in acest articol, de altfel excelent. Niciodata o agentie de reclama nu va aproba o propunere de spot publicitar in care un barbat sa apara ca \"anexa a masinii de spalat\", cum spui tu. Justificarea? Barbatii nu sunt \"publicul-tinta\", adica: se presupune din start, sterotipic, ca barbatii nu se ating niciodata de detergent si de masina de spalat, delimitandu-se in mod absolut de treburile casnice. La fel se intampla in cazul reclamelor proaste la bauturi mai mult sau mai putin proaste: coniacul X sau rachiul \"aprig\" se adreseaza unei anumite categorii de cetateni care se incadreaza perfect in schema moral-vestimentar-lingvistic-comportamentala a personajelor din clip. Este un cerc vicios: stereotipurile sociale, comportamentale etc. impun stereotipurile reclamelor si viceversa.
Asa ca poate ar trebui sa facem curatenie la noi in ograda, sa ne dezbaram de stereotipurile - greu de abandonat - care ne conduc vietile.
Cred ca s-ar putea deschide o serie (lunga) de articole pe tema propusa de tine, chiar un capitol dedicat acesteia pe acest site (eu sunt noua pe aici, nu sunt familiarizata cum merg lucrurile), si pana la urma urmelor s-ar putea initia o intreaga campanie de \"constientizare a opiniei publice\" asupra relatiilor cauza - efect dintre stereotipurile cotidiene si cele din reclame, o campanie din care sa invatam cu totii - consumatori, \"advertiser-i\", etc. Ma duce gandul chiar la situatia ideala in care consumatorii sa saboteze produsul respectiv prin necumparare, numai pentru ca, de exemplu, clipul aferent este construit pe o conceptie misogina. Gradul de educatie si constiinta pe care acest lucru il presupune este extrem de dificil de atins, poate chiar imposibil. Trebuie sa tindem insa spre el. Iar intoxicarea mediadica nu ne permite acest lucru. Si, din pacate, cei ce ar putea sa faca ceva in aceasta privinta, nu vor. Iar cei ce vor, nu pot.
Asa ca poate ar trebui sa facem curatenie la noi in ograda, sa ne dezbaram de stereotipurile - greu de abandonat - care ne conduc vietile.
Cred ca s-ar putea deschide o serie (lunga) de articole pe tema propusa de tine, chiar un capitol dedicat acesteia pe acest site (eu sunt noua pe aici, nu sunt familiarizata cum merg lucrurile), si pana la urma urmelor s-ar putea initia o intreaga campanie de \"constientizare a opiniei publice\" asupra relatiilor cauza - efect dintre stereotipurile cotidiene si cele din reclame, o campanie din care sa invatam cu totii - consumatori, \"advertiser-i\", etc. Ma duce gandul chiar la situatia ideala in care consumatorii sa saboteze produsul respectiv prin necumparare, numai pentru ca, de exemplu, clipul aferent este construit pe o conceptie misogina. Gradul de educatie si constiinta pe care acest lucru il presupune este extrem de dificil de atins, poate chiar imposibil. Trebuie sa tindem insa spre el. Iar intoxicarea mediadica nu ne permite acest lucru. Si, din pacate, cei ce ar putea sa faca ceva in aceasta privinta, nu vor. Iar cei ce vor, nu pot.
0
GCCristina,
Foarte interesant comentariul tău. Să nu crezi că sunt un \"feminist\" (?!) convins, dar efectiv sunt aspecte care mă deranjează, care ar trebui să DERANJEZE, în general.
De altfel, după ce am postat acest articol pe site am văzut o reclamă de-a dreptul stupidă, în care o femeie este ținută de picioare pe marginea balconului unui teatru, pentru a rega o cameră foto (!!!) apoi lăsată să cadă în cap de la etaj, ca un sac de cartofi... După ce imaginea a fost reglată, \"unealta\" devenea inutilă. Halal reclamă!
Foarte interesant comentariul tău. Să nu crezi că sunt un \"feminist\" (?!) convins, dar efectiv sunt aspecte care mă deranjează, care ar trebui să DERANJEZE, în general.
De altfel, după ce am postat acest articol pe site am văzut o reclamă de-a dreptul stupidă, în care o femeie este ținută de picioare pe marginea balconului unui teatru, pentru a rega o cameră foto (!!!) apoi lăsată să cadă în cap de la etaj, ca un sac de cartofi... După ce imaginea a fost reglată, \"unealta\" devenea inutilă. Halal reclamă!
0
de citit, desigur!