Texte în proză

În visul ăsta, se făcea că se făcea. Adică, semi-conștientizam că e un vis, supra-impozare a unei trăiri paralele a evadatului din realitate care își construiește metodic în dimensiunea aia

GAGhejan Andrei

0

0

Una-i să te joci de-a ce știi, sau crezi că știi, și alta-i să orbecăi prin labirintul întrebărilor fără răspuns, mai bine zis prin hăul incertitudinilor, al presupunerilor în care ceața unui creier

GAGhejan Andrei

0

0

Exact când îmi dezmorțeam crengile mai cu foc, întinzându-le cu un mare aplomb peste birou sub un oftat de ușurare, total neanunțată, se precipită și intră în umila-mi locație, aproape dărâmându-mi

GAGhejan Andrei

0

0

Deunăzi, având niscaiva trebăluială prin București și fiind destul de mult de alergat într-o zonă aglomerată, mi-am oferit o mică extravaganță și mi-am chemat un taxi. Nici nu m-am suit bine, la

GAGhejan Andrei

0

0

- Bună Ioanie! Ce faci? - No... binie... - Mai intrat-ai pe Europeea ceea? - Da cum nu... numa ce-am ieșit - Ceva noutăți? - Da cum... se tăt parafrazau unii p-acolo - Tăt așe, îi? - Ba nu mă,

GAGhejan Andrei

0

0

N-am crezut niciodată că poate exista vrăjitorie, magie reală, paranormal, sau mentalism, nici hipnoză. Asta până s-o cunosc pe IVY și oglinda ei ”YVI”. Exista în ea o dublă personalitate? O ființă

GAGhejan Andrei

0

1

Ne-am întâlnit la Cannes. Ziua în care am cunoscut-o printr-o împrejurare fericită, a fost momentul în care totul pentru mine s-a transformat într-un regret. Regretul că nu eram mai tânăr. Fusesem cu

GAGhejan Andrei

0

0

Se făcea că trăiam într-o seră, ca un acvariu întors. Cu toate că eram destul de izolați, sera ne proteja pe deasupra de toate relele. Nici măcar virușii ăia pe care îi aruncau periodic nu puteau

GAGhejan Andrei

0

0

Citeam deunăzi un preadistins domn, să mă inspir. Nu-i dăm numele, să nu pară că-i facem reclamă mascată, plus că s-ar umfla pagina de câte onorifice ar trebui să-i asociem prin propria-și atribuire.

GAGhejan Andrei

0

0

Bătrânul șpan își puse amprenta cu degetul pe care încă și-l sugea pe mare blat când era singur. Vizibil deranjat de beculețul care-i număra pistruii de sub calota greșit dimensionată de un misfit

GAGhejan Andrei

0

1

Era prin liceu. Aveam un coleg de bancă, bun prieten, pe nume Iordache Bogdan, un băiat simpatic cu părul creț. Puțin rârâit, avea șarmul lui, pentru că accentua "r"-ul în mod special când era

GAGhejan Andrei

0

0

Edy, văr-miu, era mezinul echipei de rugby a României. Mezinul e un fel de-a spune, raportat la tinerețea lui, pentru că sub dimensiunile relativ normale se ascundea un pachet de mușchi în care nici

GAGhejan Andrei

0

2

Trăim în propria noastră capcană de gânduri. Acum, că ținea în mână pietricica aia sclipitoare cu care se jucase de nenumărate ori în copilărie, pe care o redescoperise întâmplător făcând ordine în

GAGhejan Andrei

0

0

Era printr-un Iunie care nu venise încă. Îmi făceam planuri de concediu: „Anul ăsta mă duc la... gară. Au și covrigi nu prea tari pe peron, mă sui într-un „2” și-mi iau bilet de la nașu’, că

GAGhejan Andrei

0

0

Omul era foarte evoluat, practic nu mai exista prostie, motiv pentru care își spunea maimuță. Evoluase într-atât, încât și Sistemul pe care îl concepuse pentru noile colonizări spațiale părea perfect

GAGhejan Andrei

0

0

S-o luăm așa: Ne prefacem că reprezentăm ceva... nu mai contează ce. Aplicăm „legea continuității” pe impresii: spatele drept, pieptul umflat de hotărâre, luăm figura aia infatuată plină de avânt și

GAGhejan Andrei

0

0

- Dl Doctor, mi-au crescut niște mânuțe pe creier! - Calm, nu vă impacientați, scoateți vă rog căciula, să vedem despre ce este vorba... - Promiteți că n-o să râdeți? - Dom’le, te rog fi serios! Aici

GAGhejan Andrei

0

2

"Scorpioancă, sau săgetătoare?" Asta a fost prima întrebare pe care mi-am pus-o în gând când i-am văzut pe net profilul fără nicio poză. „Hmmm... douăzeci de ani mai tânără, cred că-mi pierd timpul

GAGhejan Andrei

0

0

Am 50 de ani și stau în gazdă. Rușinos, dar în fine... nu mai contează. Am pierdut tot din cauza crizei și știu că sunt prea obosit să o mai iau de la început. Consolat doar parțial, am rămas totuși

GAGhejan Andrei

0

0

Ce cuvânt idiot... îți induce o stare de disconfort numai când îl pronunți, sau te gândești la el. Cred că și cei mai „economi” dintre noi, fac zilnic risipă de ceva că vor, vrut-au, sau au făcut-o

GAGhejan Andrei

0

0

Era o poiană uriașă; cât se poate de verde, străjuită de brazi falnici undeva în mijlocul a niciunde. Cumva, o transformasem în terenul meu de joacă, deși nemaifiind copil, părea un pic ciudat să mă

GAGhejan Andrei

0

0

Am 50 de ani și stau în gazdă. Rușinos, dar în fine... nu mai contează. Am pierdut tot din cauza crizei și știu că sunt prea obosit să o mai iau de la început. Consolat doar parțial, am rămas totuși

GAGhejan Andrei

0

0

Era noapte. Undeva, luna bătea printre jaluzele un semi-cristalin obosit, de-logat sub o pleoapă grea și umedă. Pierduse tot. Într-un efort inutil să uite, forțând o detașare ce nu-i era

GAGhejan Andrei

0

0

Bițu-Bițu era o damă. De competiție, cu un singur câștigător: EA. Drumurile ni s-au intersectat prin Finlanda. Venea în fiecare seară la noi, la program. Îi plăcea „Bandul”. Mereu singură, era ca un

GAGhejan Andrei

0

7

Stăteam deunăzi așa-ntr-o rână, cum mi-e felul de altfel, pe o bancă împiegată de linia cinci, hlizindu-mă la o pendulă ce se făcea din ce în ce mai mică. Parcă mă luase și-o durere de sub spate tot

GAGhejan Andrei

0

4

Madam Ciudin era profa noastră de geografie. N-am văzut și n-am avut vreo profă mai mișto. Orele de geo erau un balamuc total. N-avea săraca Ciudy nicio autoritate, alta decât la cântar: era o

GAGhejan Andrei

0

2

Chindie, dobitocul, nu era prost deloc și totuși avea un ghinion la femei, ceva teribil! Haz avea, curățel era… ba chiar, exceptând înălțimea și nasul coroiat, puteai spune că e un băiat frumușel,

GAGhejan Andrei

0

0

Ce era de capul nostru?... mai nimic, dar eram o gașcă de zile mari, sau mai bine zis: de pomină. Nici măcar unul nu era cu biscuiții-ntregi, dar toți aveau grijă să-i ascundă cât mai bine p-ăia

GAGhejan Andrei

0

0

Pentru început, luăm un slogan. De exemplu: „aparențele, înșeală”. La rang de cinste. Ameliorăm infidelitatea cu realitatea dizolvată în minciună până la părți-pe-milion, introducând în ecuație un

GAGhejan Andrei

0

2

M-am dus și eu ca omul în vizită la vecinii de sus, mai mult de obligație, că nu prea ne cunoaștem. Eu și-acasă sunt mai mult în vizită. Fusesem invitat la o ciorbă de potroace, cam ne-ortodox, (deși

GAGhejan Andrei

0

4

Cum e posibil mă, să-mi spună chiar mama că m-am născut la mâna-doua? Mă obsedează însăși imaginea. Adică, ce… tata m-a făcut cu mâna?… și încă dintr-a doua încercare? De fapt, dacă stau bine să mă

GAGhejan Andrei

0

0

Se făcea că trăiam într-o peșteră, în care, printr-o surprinzătoare reflexie a luminii, intrată nu se știe pe unde, era soare mereu. Uitasem toți să dormim din cauza asta și, visând cu ochii

GAGhejan Andrei

0

0

\"Totul sau nimic\". Te duce cu gândul la un risc asumat. Dac-ar fi să gândim logic, la o astfel de miză, categoric șansele, deși par egale, sunt preponderent defavorabile. Știți doar: când ai mai

GAGhejan Andrei

0

0

Împuțită treabă. Ne-am chinuit ani de zile prin școli și facultăți, tocindu-ne coatele și creierii. De ce !? Nimeni nu mai are nevoie de noi, au nevoie de agenți de vânzări, de vânzători,

GAGhejan Andrei

0

0

Era cred octombrie. Tata, Dumnezeu să-l ierte, tocmai cumpărase un Renault 10, cu mari sacrificii, și-l adusese în spatele blocului, unde toți vecinii se-nghesuiseră să vadă raritatea. Într-o lume

GAGhejan Andrei

0

3

Suntem o gașcă. E vreo problemă, dacă Aniela - prietena prietenului meu Mache- a fost înainte iubita lui Þuțu, cel mai bun prieten al lui Mache, care acum e prieten cu fosta iubită a lui Mache -

GAGhejan Andrei

0

5

Ding-dang ! Îmi scol, deranjat vizibil, fuzelajul de pe fotoliul unde tocmai mă pregăteam să trag la aghioase, ca omul - sunt și eu Uom, nu? - care se respectă după o zi normală, îmbâcsită de muncă,

GAGhejan Andrei

0

3

Să mă relaxez... Începe emisiunea mea favorită : \"De trei ori femeie\". De ce e favorită?...păi, stați să vă explic: De felul meu...sunt cinic. Mă bucur de nenorocirea altora, ori, în cazul de

GAGhejan Andrei

0

0

Era cam prin \'85... Foarte greu se putea înființa o trupă pe vremea aia. Nu erau scule, instrumentele muzicale \"moderne\" românești, singurele care se găseau, erau cel puțin penibile, iar de cele

GAGhejan Andrei

0

2

Mi-a desenat prin aer toate calitățile ei și defectele mele, după un joc inventat ad-hoc: \"tenis cu bârna\". Cum se joacă?...simplu: Terenul fiecăruia e împărțit în două: subombilical și

GAGhejan Andrei

0

1

Se cunosc cazuri concrete, când un om a plantat un lăstar, l-a stropit, l-a îngrijit ani și ani, iar când omul în cauză a decedat, lăstarul, devenit copac, s-a uscat la scurt timp. Profit de

GAGhejan Andrei

0

5

Să ne imaginăm compoziția unei lucrări ca o încăpere goală, pe care, prin \"mijloacele tehnice\" avute la îndemână, dintre care se desprind: armonia, ritmica, melodia, stilul, balansul,

GAGhejan Andrei

0

0