GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Flăcăul vrea o fătucă. Atunci era mai clar dacă ar fi fost folosită virgula după "fătucă".
Pe textul:
„Ghicitoare 663" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
Contextde ce e virgulă la sfârșitul versului al treilea. Înseamnă că punctele de suspensie arată lipsa verbului " este"? Altminteri ar fi virgulă între subiect și predicat.
Pe textul:
„Ghicitoare 663" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
Context"Cântecul cucului". Zic și eu, ca un cunoscător de cuculeni și cuculene, cu accent mai mult pe lene. "Cuculeană lugojană, cuc."
Pe textul:
„Ghicitoare 663" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextEu glumeam, nu căutam vreo soluție a ghicitorii.
Pe textul:
„Ghicitoare 663" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextÎncearcă să eviți pe viitor utilizarea lui „ce” în loc de „pe care”. Se admite în limbajul poetic înlocuirea pronumelui relativ „care” cu „ce”, dar nu și în cazul lui „pe care”.
Pe textul:
„Life should be the most beautiful terminal illness " de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextCum există pe site, în ultimul timp, prea multe texte în jurul cărora, vorba lui Shakespeare, are loc „mult zgomot pentru nimic”, ar fi nedrept să nu spun mai multe despre acesta, chit că nu-mi place utilizarea unui titlu în engleză (pe care îl înțeleg, iar dacă nu, pot să apelez la „Google traducere”).
Că sunt de acord sau nu cu ideile poetice de aici contează mai puțin. Important este că totul se transmite într-un limbaj adecvat și sensibil, cu tropi cât de cât originali, mai ales metafora „galaxie cu iriși”. Nu-mi place trimiterea la Jung, dar cred că e vina mea, fiindcă pe Jung și pe tata Freud nu-i prea înghit.
Cred că pe viitor ar trebui să încerci mai mult puterea sugestiei, fără a face apel la termeni care se referă tocmai la starea creată de imaginile artistice. Spre exemplu, aici, durerea care e transmisă printr-un termen din aceeași familie lexicală: „să doară”.
Că sunt de acord sau nu cu ideile poetice de aici contează mai puțin. Important este că totul se transmite într-un limbaj adecvat și sensibil, cu tropi cât de cât originali, mai ales metafora „galaxie cu iriși”. Nu-mi place trimiterea la Jung, dar cred că e vina mea, fiindcă pe Jung și pe tata Freud nu-i prea înghit.
Cred că pe viitor ar trebui să încerci mai mult puterea sugestiei, fără a face apel la termeni care se referă tocmai la starea creată de imaginile artistice. Spre exemplu, aici, durerea care e transmisă printr-un termen din aceeași familie lexicală: „să doară”.
Pe textul:
„Life should be the most beautiful terminal illness " de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextTextul e frumos, dar niciodată nu voi fi de acord cu titluri în engleză pe versiunea în limba română a Agoniei. Știu, e o modă.
Pe textul:
„Life should be the most beautiful terminal illness " de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextIon Barbu mai scria așa. Însă, nu ești Ion Barbu să-ți permiți această licență poetică. Nu se pune problema ritmului, așa că poți scrie și fără cratimă dacă ți se pare inestetică scrierea corectă cu elidarea vocalei. De fapt, în pronunțarea legată nu este vorba de nicio poticnire. Atunci, după cum spui, ar trebui să scriem opșpe, fiindcă optsprezece are o succesiune de cinci consoane. (!)
Pe textul:
„de ochi dulci" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextFără îndoială, „fulgerul” are context metaforic. Însă, nu ar trebui să se îndepărteze prea mult de sensul denotativ al cuvântului. Că apropierea prin depărtare nu prea există, nici în cazul sensului conotativ al cuvintelor.
Așa că (repet, fără a avea o imaginație prea bogată) văd în felul următor semnificațiile celor trei contexte metaforice ale cuvântului „fulger”, din acest context nelipsind analogia: „al fulgerului miez” este durerea, fiindcă sediul durerii este inima, tot un fel de miez al ființei; În urma „fulgerului” rămâne cenușa ca un fel de umbră a ființei; tunetul vine, pe urmă, să acompanieze fulgerul, într-un fel de melanj între lumină și sunet. Normal că sunetul e mai leneș decât lumina.
Văd mai multe chei de lectură, dar deja am spus prea multe pentru un text care nu rupe gura târgului.
Titlul mi se pare prea simplist. În plus, prea sună ca la pașopt!
Așa că (repet, fără a avea o imaginație prea bogată) văd în felul următor semnificațiile celor trei contexte metaforice ale cuvântului „fulger”, din acest context nelipsind analogia: „al fulgerului miez” este durerea, fiindcă sediul durerii este inima, tot un fel de miez al ființei; În urma „fulgerului” rămâne cenușa ca un fel de umbră a ființei; tunetul vine, pe urmă, să acompanieze fulgerul, într-un fel de melanj între lumină și sunet. Normal că sunetul e mai leneș decât lumina.
Văd mai multe chei de lectură, dar deja am spus prea multe pentru un text care nu rupe gura târgului.
Titlul mi se pare prea simplist. În plus, prea sună ca la pașopt!
Pe textul:
„a sufletului durere" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextSigur, n-am o imaginație prea dezvoltată, însă mă intrigă titlul textului. Mi se puțin manelistic. Nu știu dacă are vreo legătură cu locuțiuni de genul „a face ochi dulci (cuiva)” sau „pe ochi dulci”. Nu întreb de ce, că e posibil să-mi răspunzi cu o altă locuțiune, „de florile mărului”. (!)
Conținutul ar putea avea sursa în „La steaua” de M. Eminescu. Numai dacă m-aș referi la versul 2. Și la Eminescu, „ochioasa” („lucioasa”) aia era de mult stinsă „în depărtări albastre”.
Câtă risipă de stele reflectate în ochi dulci ( pe ochi dulci)! - pare să spună eul poetic de aici.
Acum, că tot am vorbit de „ochioasă”, și titlul ar putea fi decodificat.
Conținutul ar putea avea sursa în „La steaua” de M. Eminescu. Numai dacă m-aș referi la versul 2. Și la Eminescu, „ochioasa” („lucioasa”) aia era de mult stinsă „în depărtări albastre”.
Câtă risipă de stele reflectate în ochi dulci ( pe ochi dulci)! - pare să spună eul poetic de aici.
Acum, că tot am vorbit de „ochioasă”, și titlul ar putea fi decodificat.
Pe textul:
„de ochi dulci" de Stanica Ilie Viorel
0 suflu
ContextEu am văzut că sarea grunjoasa e transportată în saci de rafie. Acei saci se folosesc și pentru cereale și altele.
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextDa, și în primul vers e tot femininul, desigur.
Și eu găsisem sfeclă, plus altele pe care nu le mai enumăr. Dar uită-te la semnul exclamării de la sfârșitul versului al treilea! De ce crezi că se află acolo? Acum ai sesizat că se spune exact opusul sensului denotativ al expresiei? Asta-i cum ai zice cuiva "Deșteptule!", pentru a exprima exact contrariul.
Sigur e sarea!
Și eu găsisem sfeclă, plus altele pe care nu le mai enumăr. Dar uită-te la semnul exclamării de la sfârșitul versului al treilea! De ce crezi că se află acolo? Acum ai sesizat că se spune exact opusul sensului denotativ al expresiei? Asta-i cum ai zice cuiva "Deșteptule!", pentru a exprima exact contrariul.
Sigur e sarea!
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
Context"a pune sare pe rană" arată ceva negativ, cred că e soluția corectă. Mai degrabă e sare grunjoasă, după cum e prezentată în primul vers. Se pune în saci de dus la moară, chiar dacă nu ajunge la moară. Oricum, soluția mea nu e bună, fiindcă adjectivul "pusă" arată că e un substantiv de genul feminin.
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextÎn medicina populară se foloseau cataplasme din semințele de in (sau din făină de in) pentru oblojirea rănilor.
Pe textul:
„Ghicitoare 660" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextSigur, doar n-o să fie felicitat cel de pe locul III, că aici nu merge proverbul „Doi se bat și al treilea câștigă.”!
Moromețian vorbind, două chestii rezultă din cele spuse de Viorel:
1. știa răspunsul, dar a vrut să lase pe altul să aleagă soluția din acel „pomelnic”;
2. insinuează, pe nedrept, că n-ai construit cum trebuie ghicitoarea și oricare dintre cuvintele din „pomelnic” ar putea fi soluția.
Să fiu drept, aș felicita-o pe Ottilia, ir lui Tego i-aș zice să îi fie de bine după tocănița aceea, în care tot mărarul a fost vedeta. Zic și eu!
Moromețian vorbind, două chestii rezultă din cele spuse de Viorel:
1. știa răspunsul, dar a vrut să lase pe altul să aleagă soluția din acel „pomelnic”;
2. insinuează, pe nedrept, că n-ai construit cum trebuie ghicitoarea și oricare dintre cuvintele din „pomelnic” ar putea fi soluția.
Să fiu drept, aș felicita-o pe Ottilia, ir lui Tego i-aș zice să îi fie de bine după tocănița aceea, în care tot mărarul a fost vedeta. Zic și eu!
Pe textul:
„Ghicitoare 659" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextMărar, cum a zis Ottilia. Viorel a facut un pomelnic, a mers la nimereală, cum se zice. (!)
"Mărar" se mai spune în argou și părului de la subsuoară, așa că nu poate fi alt cuvânt.
"Mărar" se mai spune în argou și părului de la subsuoară, așa că nu poate fi alt cuvânt.
Pe textul:
„Ghicitoare 659" de Miclăuș Silvestru
0 suflu
ContextȘtefane, textul are o idee centrală pe care nu cred că am trădat-o. De aceea, nu văd vreo forțare lexicală, semantică, morfologică, stilistică sau sintactică.
Viorele, versurile acelea mi se par și mie nepotrivite pentru tonul general din text. Oricum,le-aș fi eliminat. Îți mulțumesc pentru lectura atentă!
Viorele, versurile acelea mi se par și mie nepotrivite pentru tonul general din text. Oricum,le-aș fi eliminat. Îți mulțumesc pentru lectura atentă!
Pe textul:
„Ai împins nenorocul până s-a sfărâmat obrocul" de George Pașa
0 suflu
ContextUtilizați forma "vârsta". Cred că așa e corect în acel context.
Pe textul:
„În vârstă de aur" de Ovidiu Isan
0 suflu
Context