Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@george-pasaGP

George Pașa

@george-pasa

Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”

Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
George PașaGP
George Pașa·
Știi cum se spune, strici orzul pe gâște. Textul acesta al tău nu merita să se afle în subsolul unui text slăbuț. Îmi însușesc reproșurile blânde ascunse între mărgăritarele versurilor tale. Dar se pare că sunt destinat ratării și nu voi lăsa nimic demn de luat în seamă în urma mea. Mulțumesc pentru semnul care altădată poate îmi va ea puteri noi.

Pe textul:

„mini_gazel" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"Situare între acceptare și neacceptare...\" (erată)
Textul e bine realizat și îl înstelez, chiar dacă, sau tocmai pentru că e polemic oarecum față de ceea ce scriu eu.

Pe textul:

„Un fel de jupuire" de Adela Setti

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Incursiune oarecum timidă în apele tulburi ale subconștientului. Anticipare/ rememorare a infernului trăirii, încercare de lămurire a unor ambiguități existențiale care duc mereu pe aceleași drumuri închise. Dialog al sinelui cu sine, dar și cu celălalt. Situare în usd acceptare neacceptare a unei izolări a spiritului, dar și un antidot împotriva plictiselii. Iar filtrul rațiunii (sau al sentimentelor) nu e suficient, lacătul uneori necesar. Umbra în formă de rac nu poate prinde în clești intangibilul.

Pe textul:

„Un fel de jupuire" de Adela Setti

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"Căutători de semne,
Inși tatuați de fulgere,
Cititori pe buze de clopot...\" Parcă sunt prea multe sintagme nominale cu prepoziția \"de\" chiar în incipitul textului. Păcat, ar fi fost un text bun, sunt aceleași lucruri care m-au nemulțumit și altădată. Risc să te supăr iarăși, dar această impresie o am.

Pe textul:

„Abatorul de vise" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Probabil că \"locul liber\" e destinat acelei arte care se eliberează de lașitatea revoltătoare a contemporanilor și va fi recunoscută ca o armonie deplină mai târziu, mult mai târziu...

Pe textul:

„Sunet rebel" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Cu cât vânatul este mai rar, cu atât setea de sânge a vânătorului e mai aprigă. Dar \"totu-i vânare de vânt\".

Pe textul:

„Vânătoarea" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Se remarcă un anume progres, deși nu ai trecut de faza căutărilor propriului drum creator. Ideile poeziei nu sunt noi, ele au mai fost spuse sub o altă formă. Finalul pare a adăuga ceva nou. Ai o formulare inestetică, nu merge nici ca procedeu artistic: \"ne complacem în plăceri\". Poate reformulezi.

Pe textul:

„Wake up" de Diana Suciu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Vasile, mi-e greu să spun ce predomină în acest text: ironia, autoironia sau amărăciunea spiritului. Oricum, umorul textului e un prilej de meditație, pentru că, nu-i așa, \"bursa poeților e în scădere\" și ratattl artistic e la mare căutare. Dar dacă ratarea e numai o impresie cauzată de neînțelegere? Știu, te referi la un al fel de ratare, nu la aceea sublimă pe care o visează unii! Sunt multe de spus, dar mă opresc aici.

Pe textul:

„jurnal de știrbi" de Vasile Munteanu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Mulțumesc pentru comentariu și pentru încurajări. Ele contează mult într-o perioadă mai grea a evoluției mele pe site. Interpretarea ta e aproape de viziunea mea care, normal, nu e unică. Din păcate, ești singurul care mai crede în poezia mea. Eu nu am publicat nimic, nu au de ce să mă considere poet.

Pe textul:

„marcajele necesare" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"ci\" î.l.d. \"ai\"; \"pierduta\" î.l.d. \"pierdută\"

Pe textul:

„Tuneluri în cer" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
În final, urile se deschid unde nu te aștepți, pentru că, până la urmă, totul se regăsește în \"sunetele roșii\"ale sângelui, în inima care trăiește prin \"memoria trandafirului\" (metaforă ce trimite, aș spune, la relația misterioasă dintre uman și vegetal).
În concluzie, un text reușit, cu o compoziție riguroasă, cu un final deosebit, cu un imaginar poetic plurivalent.

Pe textul:

„Tuneluri în cer" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Poeticul izvorăște nu în primul rând din forma șlefuită a metaforelor, ai din armonia pe care melodia gândurilor o produce la lectură. Aerul și marea par a se regăsi unul în celălalt, parcă pentru a reface pierduță lor unitate. Poetul este aici un explorator al esențelor, \"Musafir în cochilia mării\" (chemat spre muzica tăinuită a adâncurilor, dar și spre vraja unor mistere ale ființei), \"Într-o încăpere/ Cu ziduri tencuite/ De aripile pescarusilor\", dar gândul pătrunde și în miezul universului, unde \"Viermele... sapă/ Tuneluri în cer!\"

Pe textul:

„Tuneluri în cer" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Chiar dacă nu avem aici elegii în sensul clasic al cuvântului, tonalitatea gravă, așa cum s-a mai spus, împletindu-se cu aceea ironică și chiar autoironică, Liviu Nanu ne oferă o poezie de calitate, trecându-ne prin cele mai diverse stări. Apreciez textul, deși subiectivitatea mea ar putea fi oarecum rănită, dar las și eu loc în suflet autoironiei. Îmi cer scuze că nu recurg la o aplicație pe text, dar esență a ceea ce gândeam și eu s-a spus deja. E doar un semn de plăcere a lecturii.

Pe textul:

„patru elegii roșiorene" de Liviu Nanu

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Tonul grav alternează cu acela ironico-ludic, ultimul perceptibil în structura \"de adâncime\" a textului. Mi-au plăcut îndeosebi versurile: \"nu am găsit nici urmă de plictiseală/ doar kilometri întinși de apă sărată\", unde sunt perceptibile \"tonurile\" evidențiate. Finalul e simplu, marea, fără îndoială e depozitarul secret al multor versuri. Nisipul încins poate lua forme ale viselor fiecăruia.

Pe textul:

„mic poem" de ștefan ciobanu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
\"rost\" i.l.d. \"post\"; \"incantatorii\" i.l.d. \"încântătorii\"; \"apă\" i.l.d. \"așa\"

Pe textul:

„străină prin goluri de aer" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Totuși, nu putem vorbi numai de o lume a visului sau a unor revelații stranii, dimensiunea realului se inserează și ea printre interstițiile memoriei. Altfel spus, textul vieții este una dintre finalitățile creatoare.
Limbajul poetic original a fost remarcat și de comentatorii anteriori.: \"copacii își desprindeau încet straturi de cenușă\", \"un fel de așa cu rugină\", \"decupând goluri pe umerii dureroși\"etc. În concluzie, e un text bun.

Pe textul:

„străină prin goluri de aer" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
E aici un text poetic situat în \"dimensiuni imposibile\", dar revelate unei sensibilități care se hrănește din trupul eteric al poesis-ului. Răzbat ecouri din \"mosaique\", pentru că fără celălalt \"pol\" (nordul, aș spune), busola existenței ar pierde sensul. Ceva din intuiția necesară a unui post ființial răzbate în ritmuri încântătorii, cu privirea adâncită în sine, cu închideri ale unor drumuri și descătușarea finală de energie creatoare: \"în ziua când vom rupe lanțurile/ să îi miroasă palmele așa ca rădăcinile mele\".

Pe textul:

„străină prin goluri de aer" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Cornel, din moment ce există poemul care se scrie pe sine, de ce n-ar năzui spre ființare și nepoemul care se scrie pe sine?! Am revenit aici la teme și motive mai vechi în ceea ce am scris până acum, căutând noi căi de revelare a unor \"obsesii\" creatoare. Mulțumesc pentru comentariu, mă bucură revenirea ta. Te mă aștept.
P.S. Îmi poți spune George, așa ca altădată.

Pe textul:

„nepoem" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Totul pornește, aș spune, de la acea lumină căzând sferic, devenită, în context, similară \"ei\", \"jucăria preferată a minții\". Interstițiile dintre litere anunță, încă din titlu, fragmentarea sinelui, dar oferindu-se șansa recompunerii întregului. Simultaneitatea conduce prin toate \"rețelele\" subterane, analizându-se cu finețe, luciditate, ironie avatarurile creatorului, confruntat cu iubirea ca un \"sigiliu avar\" sau \"ca o piesă rară de muzeu\", cu paradoxul autodistrugerii prin visarea la marea ratare, în final totul dovedindu-se o mare iluzie (sau \"marea minciună\"), pentru că \"filtrele de memorie n-ajută la nimic uneori somnul\". Fără îndoială, prin deschiderea sa către lecturi multiple, imaginarul poetic original, echilibrul compozițional și sinceritatea discursului, textul oferă o lectură nu comodă, dar deosebit de interesantă.

Pe textul:

„m a c r o" de tania cozianu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Mi-au plăcut versurile: \"Pescărușul mută lacrimile/ În spatele stâncilor.\"

Pe textul:

„Marină" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context