Poezie
Vânătoarea
1 min lectură·
Mediu
În pântecul cerului coclește amurgul
Tac printre voci în spirală-
Spălătorii de cugete.
Mirosul sângelui atrage melcii
Mașinilor de tocat carne.
Șoaptele- urechile bârfei.
Mulțimea cântărește faptele;
Vinovății sunt roadele răzvrătirii,
Monezi și petale înflăcărate-
Obiceiuri funebre.
Arată răbojul:
Despicături în moalele gândului.
Întreceri ale așteptărilor.
Urlu în calea vânătorilor-
Eu sunt vânatul, mereu așteptatul.
Inima se scufundă.E grea.
033.476
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Mihalache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 59
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Mihalache. “Vânătoarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-mihalache/poezie/248359/vanatoareaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LALALeonard Ancuta✓din vinatori vanati. si culmea, cu vreme ainima devine tot mai grea si ne tine in goana din calea haitasilor. citit, placut, revin! Leo
0
GPCu cât vânatul este mai rar, cu atât setea de sânge a vânătorului e mai aprigă. Dar \"totu-i vânare de vânt\".
0
VMVă mulțumesc pentru citire și comentarii.
0