Poezie
Vânătoarea
1 min lectură·
Mediu
În pântecul cerului coclește amurgul
Tac printre voci în spirală-
Spălătorii de cugete.
Mirosul sângelui atrage melcii
Mașinilor de tocat carne.
Șoaptele- urechile bârfei.
Mulțimea cântărește faptele;
Vinovății sunt roadele răzvrătirii,
Monezi și petale înflăcărate-
Obiceiuri funebre.
Arată răbojul:
Despicături în moalele gândului.
Întreceri ale așteptărilor.
Urlu în calea vânătorilor-
Eu sunt vânatul, mereu așteptatul.
Inima se scufundă.E grea.
033447
0
LA