Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@george-pasaGP

George Pașa

@george-pasa

Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”

Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
George PașaGP
George Pașa·
Mi se pare foarte inspirată intercalarea acelor monostihuri, fiindcă s-ar putea spune că acolo sunt pauzele de meditație, care te îndeamnă să revii asupra întregului, printr-o lectură \"în filigran\".
Sunt câteva erori de tastare: \"cioarbă\", \"supărafața\", \"vrasă\".

Un text bine realizat, melodios, mesajul ajunge la cititor.

Pe textul:

„sunt apă și stuf" de Alexandru Gheție

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
În strofa a doua e ceva de genul \" a vedea invizibilul\". Sau, mai precis, e acea relație mistică dintre cuvânt și reprezentare. Refrenul acesta: \"fereastra/
fereastră deschisă\" are, cred, legătură cu portativul și cu acele \"note invizibile\". Pentru că totul pare a veni din fior de Rodador.


Pe textul:

„fereastra" de Ioan-Mircea Popovici

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Doamnă Mamier, este o simplă recenzie, fără pretenții deosebite, așa cum spuneați dumneavoastră, altădată, \"ca de la poet la poet\". Dacă aș fi fost critic, atunci aș fi fost mai exigent, fie că este o carte premiată. Eu scriu rar despte cărți, doar atunci când mi se par cu adevărat bune, indiferent de numele autorului. Dacă iubitorii de poezie vor fi atrași să o citească, e suficient. Vă mulțumesc pentru cuvinte și apreciere. Meritul este, desigur, al cărții.

Domnule Liviu-Ioan Mureșan, m-am convins de mai mult timp că Ion Mureșan este un poet. Poate nici nu are nevoie de cronicile/ recenziile noastre. Cărțile adevărate trebuie numai descoperite, aceasta fiind menirea criticii, eu, desigur, nefiind așa ceva. Dar mai dau și eu o mână de ajutor! Dureros este că și acești poeți recunoscuți sunt prea puțin citiți, ce să mai vorbim de talentele care rămân în umbră? Mulțumesc de oprire. Nu știu de ce, dar mă așteptam să comentați aici, nu numai pentru că este tizul dumneavoastră.

Pe textul:

„Cântăreț al \"forței negre\". Ion Mureșan - \"cartea Alcool\"" de George Pașa

Recomandat
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Pare a fi o \"poveste\" în versuri, cu personaje dintr-o \"lume de ciocolată\". E un absurd bine controlat, aș spune. Numai că acesta poate da impresia de incoerență. Mie mi-a transmis ceva, mai ales că am scris și eu despre niște \"îngeri din ciocolată fină\". Poate aici e o formulare cam bombastică: \"peste șine întinse de vise și muncă\", în rest, mi se pare că ludicul urmează o linie \"liberă\" de orice asocieri logice, deși se păstrează legătura între real și fantast, între \"aici\" și \"dincolo\".

Eu vă urez să găsiți noi \"poduri\" spre...

Pe textul:

„poveste liberă" de Dely Cristian Marian

De îmbunătățit
0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Chiar dacă este aici o rememorare, cred că s-ar potrivi foarte bine și timpul prezent, ca și când totul s-ar petrece înaintea ochilor noștri. Chiar o altă așezare în text, o altă \"ordine a cuvintelor\" și o sublimare ar duce la mai multă putere de sugestie. Cred că e prima dată când ofer cuiva o variantă a textului său, fapt pentru care îmi prezint scuzele. Iată cum aș rescrie textul:

\"seara se lasă ca o buză supărată
ne adunăm în ulița retezată
de livada cu pruni
stăm până se închină de culcare
satul pare un coș cu pâini calde
îl ascultăm pe învățător
toți o sclipire
și curiozitate flămândă

apoi ne-ntoarcem acasă
visând
la Cina de Taină



Pe textul:

„s-au născut într-un sat" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Sunt convins că vei face cândva din textul acesta o bijuterie. Și e posibil. Să spun și ce îmi place aici mai mult (nu înseamnă că dau și soluții, ele fiind mereu la autor):
\"aerul m-a ridicat din călcâie
de câteva ori. părea că vrea să mă ia-n zbor,
cu tot cu glugă, și să m-arunce
pe asfaltul pe care fugeau firicele de nisip
cu viteză de șarpe.\" (diminutivul chiar se potrivește aici).

\"pe drumul din trafic frunze zburdalnice,
ca niște păsări care învață să zboare,
dar nu se ridică la mai mult de un metru.
doar fâlfâiri de aripi încolo și-ncoace.\"



Pe textul:

„În rest lucrurile-s așezate" de Ecaterina Ștefan

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
E prea puțin spre a fi un text convingător, mi se pare mai mult un fragment de jurnal, însă atât. Știu că poți scrie bine și în stilul acesta, având drept reper texte reușite scrise astfel de către tine sau de către alții. Trebuie, zic eu, și ceva care să scoată din monotonie. Sau, dacă ai urmărit chiar acest lucru, limbajul presupunea și altceva decât prezența unor clișee ale vechii poezii sau ale noului prozaism care începe cu postmodernismul și se încheie cu unele dintre noile tendințe.

Pe textul:

„În rest lucrurile-s așezate" de Ecaterina Ștefan

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Textul are unele valențe poetice, dar apar o serie de cuvinte și formulări care mi se par, în contextele respective, ca nuca în perete. Spre exemplu, verbul \"a coabita\" presupune mai multe persoane. Exprimările din limbajul specializat nu și-ar găsi locul în acest context, mai ales că nu sunt și alți termeni dintr-un asemenea limbaj (mă refer la \"psihochinezie meteo\"). \"Nici verbul \"a cobi\" nu e corect utilizat astfel formulat (mi-am cobit\"). Cred că ar trebui rescris textul, fie și în mult mai puține versuri, dar să existe coerență deplină. Nu dau soluții, numai cel care scrie știe mai bine.

Pe textul:

„fugind" de Dely Cristian Marian

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Modific titlul:
despre tine și despre cine s-o mai nimeri

Pe textul:

„despre mine " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Încerc un comentariu așa, mai puțin convențional, în versuri (sau eresuri, cine știe?!). Despre cine voi vorbi? Păi, sigur, despre tine și ea, muza. De va fi parodie, vorba poetului: \"nime-n lume n-a să știe...\"

despre tine și cine s-o mai nimeri

ai o vărstă
desigur, frumoasă
nu-mi spune
nu-nu
nu-mi spune
mi-am propus să te privesc
dar ce văd
apropiindu-mă așa de-al naibii
cu ochi de broscoi melancolic
fluturau niște cuvinte pe buzele tale -
albine întoarse la stup
îți lăsau mierea direct pe limbă
să ia poeții anahoreți câte-un strop
(să îl toarne în jgeaburi
pentru boii din versuri)
apoi toți vor simți că se înalță
câte-o palmă de la pământ
îngălbeniți de-atâta miere
vor cere câte-un ardei
să le coacă obrajii
chit că apoi
se vor pierde printre metafore
unde vreo chicotitoare de muză
îi va chema s-o privească
minunându-se că orbeții nu văd
cât e de nurlie și arțăgoasă

Pe textul:

„despre mine " de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Încă de la prima lectură mi-am dat seama că am de a face cu un text bun. Îmi cam lipseste acum apetitul pentru o critică adevărată, însă pot spune că Adrian Suciu este mai mereu surprinzător în ceea ce scrie. Ceea ce m-a surprins, mai întâi, a fost acest enunț: \"În oglinzile acelea, rudele femeilor/ vin cu flori și compot.\" Nu știu de ce, dar îmi spune mai mult decât o formulare banală, cum ar putea părea. Sau poate e ceva simplu, dar survine în mod neașteptat în acel context.
În rest, mi-a cam luat-o Ioan Barb înainte.

Pe textul:

„Ziua de odihnă a măcelarului" de Adrian Suciu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Parcă textul de aici e mai personal decât alte personale scrise de tine. Și totuși, paradoxal, parcă e adresat tuturor celor care au simțire de artist:
\"de câte ori îți semăn/ mă aleg\".

P.s. La plural, corect este \"streșini\", dar nu pot spune că nu îmi place și forma aceasta, oarecum regională.

Pe textul:

„și nu numai..." de cezara răducu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Pe mine nu mă deranjează primele două versuri; clișeele pot fi valorificate, în special în registrul ironic, dar nu numai. În strofa a doua, primele două versuri, deși exprimă în mod natural o constatare, sunt parcă prea manelistice (să-mi fie scuzată formularea). Bine exploatată mi se pare, în schimb, ambiguitatea din finalul poeziei.
Revenind la așa-zisele clișee, pot spune că mă distrează o realitate pe care, probabil, au observat-o mai mulți: tocmai cei care se pronunță asupra clișeelor și scriu prozaic (nu mă refer la antecomentator) utilizează alte clișee, din \"proza\" noastră cea de toate zilele. Altfel spus, tot metafora, utilizată cu discernământ, face adevărata poezie. Zic și eu.

Pe textul:

„m-ai întrebat" de Ottilia Ardeleanu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Vasile, am ezitat puțin să comentez aici, datorită faptului că, de ceva timp, ești singurul care a lăsat vreun semn de lectură la vreun text de al meu postat aici. Dar dacă nu eu, atunci care să spună că ai scris un text foarte bun, cu un final remarcabil, modern, în sensul bun al cuvântului. Ar mai fi niște formulări care nu mi-au plăcut: \"cântărețul din mâneci la corzile curcubeului, chiar dacă este o metaforă inedită (aș scoate acolo sintagma \"din mâneci\"); \"să facă gât\" (aș reformula, fiind o cacofonie acolo).

Pe textul:

„Pierdut: obiceiul de a ieși din suflet" de Vasile Mihalache

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Nu cred că era vreo problemă, fiindcă, după cum știi, în pronunțare e cum ai scris prima dată. În fine, văd că ai modificat. Eu aș fi păstrat forma cu articol.

Pe textul:

„portret pe un geam înghețat" de Adriana Lisandru

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Este cam neclară formularea din versul al doilea. Cum ai vrut să scrii: \"i - o tăcere\" sau \"e-o tăcere\"?
În rest, este aici un text sensibil, chiar dacă fără mari valențe literare.

Pe textul:

„portret pe un geam înghețat" de Adriana Lisandru

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Am citit cu interes cele două părți ale eseului dumneavoastră, ca și alte scrieri aflate pe acest site. Spun că și aici dovediți serozitate în activitatea de cercetare, printr-o bună documentare, structurare ireproșabilă a lucrării, cu trimiteri elocvente, având capacitatea de a vă situa în mod obiectiv atunci când este vorba de subiecte atât de disputate, cum este și acesta al artistului și al relației sale cu divinul și cu lumea. Sunt și eu de părerea că artisrul doar recreează, fiindcă, de fapt, Creația nu poate aparține decât lui Dumnezeu. Ați atins, cred, toate laturile care țin de locul și menirea artistului, în general, și scriitorului, în special, arătând că acesta nu este doar un inspirat, ci și un om care trebuie să mincească mult pentru a se apropia de modelul crrației autentice. Mi-au plăcut diversele trimiteri, printre care și la Liviu Rusu, al cărui \"Eseu despre creația artistică\" m-a ajutat foarte mult în înțelegerea mecanismelor creației. La fel, vorbind despre psihanaliză, ați arătat și excesele pe care le-a făcut în apropierea de înțelegerea naturii artistice, deși aș spune că are și ea meritele sale.

Consider că lucrarea de față este un eseu bun și regret că n uam reușit să îl comentez mai pe larg, deși acest lucru ar fi posibil.

Pe textul:

„Literatura si psihologia (II)" de Petre Anghel

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Am recitit cu interes acest eseu și mi se pare destul de bun, mai ales că poate fi înțeles ușor și de un nespecialist, fiindcă nu se utilizează un limbaj prea sofisticat și sunt mai puține trimiteri. De fapt, respectă caractzeristicile eseului. Mi-a plăcut acea exemplificare de la început privitoare la \"produsele umane\" (eu le-aș fi numit chiar produse culturale, fiindcă la ele cred că se face, în primul rând, trimitere. În rest, mă bucur că mai sunt oameni care văd niște lucruri pe care le-am observat sau intuit în creația lui Eminescu, lucrarea de față constituindu-se într-o pledoarie pentru respectarea valorilor. Și, cinstit vorbind, simțim cu toții că acele sonorități eminesciene, inventivitatea sa lexicală și celelalte aspecte semnalate în eseu încă ne urmăresc (dacă mi se permite parafrazarea cunoscutului vers eminescian. Eu nu cred că putem inova ceva în literatura actuală, fără a ține cont de valorile noastre.

Pe textul:

„La steaua lui Eminescu... " de florin caragiu

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Mulțumesc, domnule Dely pentru lectură și impresie. De asemenea pentru că sunteți primul (din ceea ce știu eu) care a încercat să se apropie și prin ceea ce scrie de pașadine.

Pe textul:

„detașat pe frontul minunii" de George Pașa

0 suflu
Context
George PașaGP
George Pașa·
Mulțumesc, doamnă Ardeleanu. Da, versurile pot fi citite și în ordine inversă.

Pe textul:

„detașat pe frontul minunii" de George Pașa

0 suflu
Context