GPGeorge Pașa
Verificat@george-pasa
Puchenii Mari
„„Libertatea omului e partea divină din el.” (Petre Țuțea)”
Cititor pasionat. Pe acest site, din aprilie 2006. A scris câteva cărți și speră că va ajunge cândva "la măsura de aur a lirei".
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Domnule Racheriu, din păcate, iarăși percepția dumneavoastră v-a înșelat, nesesizând faptul că aici e o deconstrucție a unui clișeu, prin sarcasm și ironie. Și chiar dacă ați fi luat ad-litteram acel vers, tot despre transfigurare ar fi fost vorba. Că doar de la Baudelaire (vezi poezia "Un hoit") și poate chiar de mai înainte, și din putreziciune (descompunere) se naște frumosul. Sau ce este lipsit de transfigurare în aceste versuri ale lui N. Stănescu: "Pământ de carne bun de mâncare,/ pâmânt de oase străluminând./ Ah! ce miros violent,/ ce sfântă duhoare/ de diamant au pietrele tale,/ pământule de pământ!"?
Pe textul:
„Și oglinzile putrezesc" de George Pașa
0 suflu
ContextMaria, acolo unde-s "ochii de pisică", am trecut, poate cam brusc, de la un sens la altul, de aceea și "iluzia" cu îndrăgostiții pe bicicletă. Semn rău (nu-i așa?!) când apre pisica, fie și ca o iluzie pe cer sau doar prin ochii străbătând din întuneric. Așa e, oarecare speranță atunci când biciclistul ăla spune ce spune, chiar dacă nici nu știe unde a sosit sau ce pisică i-a tăiat calea.
Mulțumesc pentru semnul de septembrie!
Domnule Rachieriu, este bine că n-ați văzut acolo doar niște "margini". Oricum, oglinda pare să vi se limpezească. Toate cele bune!
Mulțumesc pentru semnul de septembrie!
Domnule Rachieriu, este bine că n-ați văzut acolo doar niște "margini". Oricum, oglinda pare să vi se limpezească. Toate cele bune!
Pe textul:
„Tabloul" de George Pașa
0 suflu
ContextPornesc de aici:
"așa suntem noi
jucătorii de Șah cu Hazardul
trec gardul doar cei care știu
să dea la o parte scândura devenirii
intrând în bucuria iubirii"
și ajung, prin lecția Albinarului, la viziunea societății ca un stup la M. Eminescu.
Aș zice că am de a face aici cu un poem didactic, chiar dacă învățăturile nu sunt chiar explicite. Am impresia că ar mai trebui să faci o legătură mai bună între secvențe, cu nod bun, marinăresc. Dar tot la fel mi se pare că pauzele dintre secvențe țin locul acestor "noduri", iar lecția, așa cum este ea, se umple de ceea ce numai se citește printre rânduri. Iar "i" nu-și mai pierde punctul, chiar dacă, prin urmare, nu-i vorba despre greci.
Poate am divagat puțin, uitând că "lecția", în formă poetică, se adrsează unui public-țintă: cercurilor studențești. Însă l-am luat pe "nu" în brațe și am zis: da, dar nu numai...
"așa suntem noi
jucătorii de Șah cu Hazardul
trec gardul doar cei care știu
să dea la o parte scândura devenirii
intrând în bucuria iubirii"
și ajung, prin lecția Albinarului, la viziunea societății ca un stup la M. Eminescu.
Aș zice că am de a face aici cu un poem didactic, chiar dacă învățăturile nu sunt chiar explicite. Am impresia că ar mai trebui să faci o legătură mai bună între secvențe, cu nod bun, marinăresc. Dar tot la fel mi se pare că pauzele dintre secvențe țin locul acestor "noduri", iar lecția, așa cum este ea, se umple de ceea ce numai se citește printre rânduri. Iar "i" nu-și mai pierde punctul, chiar dacă, prin urmare, nu-i vorba despre greci.
Poate am divagat puțin, uitând că "lecția", în formă poetică, se adrsează unui public-țintă: cercurilor studențești. Însă l-am luat pe "nu" în brațe și am zis: da, dar nu numai...
Pe textul:
„Lecția_Albinarului_de_la_Tichilești" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextFirele de nisip ar fi cam multe spre a putea fi numărate, domnule Rachieru. Aceasta dacă vă gândiți atât la sensul denotativ, cât și la sensul pe care-l capătă sintagma aceea în context. Iar pașadinele nu pot fi altfel, decât scurte. A spune pașadine scurte ar fi pleonasm.
Da, e vorba de senin, de echilibru, domnule Oancea. Chiar dacă poezia se naște, de regulă, dintr-un dezechilibru, n-ar trebui să rămână la acel stadiu. Nici să devină filosofare pe o temă dată.
Toate cele bune!
Da, e vorba de senin, de echilibru, domnule Oancea. Chiar dacă poezia se naște, de regulă, dintr-un dezechilibru, n-ar trebui să rămână la acel stadiu. Nici să devină filosofare pe o temă dată.
Toate cele bune!
Pe textul:
„Devenire" de George Pașa
Recomandat0 suflu
ContextMi se pare că ierarhizările și categorisirile pe care le faceți sunt prea simpliste. Și, la urma-urmei, cei care scriu din vocație nu au în vedere ierarhii scriitoricești, întâmpinări critice, lupte intestine între confrați. Nu înseamnă că unele lucruri semnalate de dumneavoastră nu sunt reale. Dar, privind aceste deșertăciuni, aș încheia cu vorbele lui Eminescu: "Toate-s praf. Lumea-i cum este... și ca dânsa suntem noi."
Pe textul:
„Iar deasupra tuturora, va vorbi un criticel..." de Liviu-Ioan Muresan
Recomandat0 suflu
ContextFelicitări și mult succes! O copertă reușită, în opinia mea. Cred că e pe măsura conținutului.
Pe textul:
„A unsprezecea poruncă la Târgul Gaudeamus Litoral" de Florentina-Loredana Dalian
0 suflu
Context"acest "Text albastru""
"(este drept, doi dintre ei fiind cititori fideli în pagina aceasta)"
"(este drept, doi dintre ei fiind cititori fideli în pagina aceasta)"
Pe textul:
„Textul albastru" de George Pașa
0 suflu
ContextVă mulțumesc tuturor pentru semnele de lectură. Mă bucur că ecst "Text albastru" și-a găsit cititorii săi (este drept, doi dintre ei fiind cititori în pagina aceasta. Sper ca textul acesta să atingă dimensiunile și valoarea unui poem. Deocamdată s-a scris numai atât. Poate voi mai posta și alte fragmente din el, măcar pentru puținii cititori care mai trec pe aici.
Pe textul:
„Textul albastru" de George Pașa
0 suflu
ContextEu cred că textul acesta e ca furtuna la care se face trimitere.
Pe textul:
„marină" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
ContextSigur că orice text este perfectibil. Aici, spre exemplu, nu-mi place că ai utilizat acele semne ale exclamării sau ale întrebarii multiplicate. Adaugă, în primul rând, prepoziția "pe" ("iubesc pe greci"). Și mai vezi, în timp, ce ar mai trebui retușat.
Pe textul:
„Terapia grecească" de Elena Marcu
0 suflu
Context"Terapiile" acestea ale tale sunt niște micronarațiuni formidabile, iar aceasta de aici nu face excepție. Sunt rupte din viață, dar nu numai acest lucru le face crdibile, iar pe narator creditabil. Deși are doar aparența de a fi ușurel, umoruL este autentic, fiindcă poartă cu cine în subtext cealaltă fațetă: tristețea unei lumi care nu se regăsește pe sine.
Cred că ar trebui ca autoarea să se ia mai mult în serios, deoarece chiar are talent de prozator. Deși o ajută foarte mult acea autopersiflare a vocii naratoriale.
Cred că ar trebui ca autoarea să se ia mai mult în serios, deoarece chiar are talent de prozator. Deși o ajută foarte mult acea autopersiflare a vocii naratoriale.
Pe textul:
„Terapia grecească" de Elena Marcu
0 suflu
ContextZâmbesc puțin, fiindcă mi-am adus aminte că spuneam undeva: "n-am apetit pentru strigăt". Dar nu înseamnă că nu ai avea dreptate, Ottilia, fiindcă strigătul poate fi sublimat chiar în sarcasmul despre care vorbești. Eu cred în textul acesta, însă voiam să îl șterg doar de aici, nu și din arhiva personală. M-am răzgândit, fiindcă unde am cititori mai buni decât pe acest site? Fără îndoială că sunt și în alte medii, dar nu ajunge la acei virtuali cititori scrisul meu. Sau într-o foarte mică măsură. În al doilea rând, îl mai las, așa, să moară de necaz Davai Ceas.
Mulțumesc tuturor!
Mulțumesc tuturor!
Pe textul:
„Scrisoare" de George Pașa
0 suflu
ContextMă bucur că sunteți în asentimentul meu, domnilor. Din păcate, lumea așteaptă ca poetul să le spună altceva, să le sporească iluziile. Așa că, mai aștept doar să citiți, eventual, răspunsul meu, apoi voi șterge textul. Oricum, urmărind ideea, am fost mai puțin atent la necesitățile prozodice.
Pe textul:
„Scrisoare" de George Pașa
0 suflu
ContextEste un eseu critic închegat, cu argumente suficiente, aplicat pe text, într-o bună rezonanță cu poeziile din volum, pe care le-am lecturat și eu, de mai multe ori, cu plăcere.
Doar o observație, dacă nu este cu supărare: încadrarea la recenzie este neinspirată, aici fiind un eseu critic. Știu că pe site nu există încadrarea pentru cronică literară (deși nici cronică nu este textul acesta). Ar fi fost potrivit la secțiunea eseu. Este adevărat că acolo sunt mult mai puțini cititori.
Felicitări pentru acest eseu critic! De asemenea, din nou, domnului Dume, pentru volumul "moartea, un fluture alb".
Doar o observație, dacă nu este cu supărare: încadrarea la recenzie este neinspirată, aici fiind un eseu critic. Știu că pe site nu există încadrarea pentru cronică literară (deși nici cronică nu este textul acesta). Ar fi fost potrivit la secțiunea eseu. Este adevărat că acolo sunt mult mai puțini cititori.
Felicitări pentru acest eseu critic! De asemenea, din nou, domnului Dume, pentru volumul "moartea, un fluture alb".
Pe textul:
„Ultima atingere " de Ottilia Ardeleanu
Recomandat0 suflu
ContextUn text frumos și înduioșător. Ar trebui vreo câteva corecturi: "Câteva lacrimi i-au scăpat", "se-ndrăgostise" (în penultimul vers). Poate mai sunt și altele, mai verificați!
Pe textul:
„Un clovn, cândva, se-ndrăgostise..." de Daniel Dobrica
De îmbunătățit0 suflu
ContextPrima strofă mi se pare mai puțin realizată artistic, poate și unde găsesc forțat versul "cel înarmat cu virgule inadvertente". În rest, la nivel expresiv, reflexiv, semantic și lexical, totul pare a fi în regulă. Poate abundența de interogații ar putea părea vetustă, însă ține și de natura reflexivă despre care vorbeam. Textul emoționează, are un mesaj care, în final, devine luminos, nu mai este, ca în unele poezii ale autorului, ascuns sub o rețea prea densă de semne.
P. s. A fost o surpriză să constat că textul căruia i-am dat cea mai mare notă (opt) era scris de unul dintre autorii mei preferați de pe acest site.
P. s. A fost o surpriză să constat că textul căruia i-am dat cea mai mare notă (opt) era scris de unul dintre autorii mei preferați de pe acest site.
Pe textul:
„ Scrisoarea luptătorului cu amnezia către fiul său " de Vasile Mihalache
0 suflu
ContextFelicitări, domnule Valeriu (Dandeș Ganea) Barbu, pentru această nouă carte!
Pe textul:
„,,ciocolată cu lămâie” - autor Valeriu DG Barbu" de Claudia Minela Petre
Recomandat0 suflu
ContextFelicitări pentru această nouă carte!
Pe textul:
„Profetul popular - Adrian Suciu" de Eugenia Reiter
Recomandat0 suflu
ContextNu trebuie să-l strigi, prietene. Doar dai din aripi, îți iei zborul, iar el va veni după tine. Acum se pune problema, dacă vă va vedea, pe cine va lovi mai întâi femeia ta?!
Pe textul:
„tu știi?" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
Context