seducătorul mireselor somnambule

de...absenta soarelui...sau de iluzia luminii...un text interesant...ce taie ochiul in felii...

Ioana, scuză-mă, dar cum să fie un \"poem încărcat... de... absența soarelui...\" când soarele este aici mirele unor zile ce seamănă una cu alta?! Soarele e în centrul textului. Iar titlul comentariului tău induce în eroare, textul acesta esențializat nu are cum să fie încărcat. Și, în al doilea rând, când cineva spune că un text este interesant, fără să aibă argumente, nu prea a înțeles nimic, din păcate.
Stima pentru tine îmi rămâne intactă, vorba unui poet adevărat, Valeriu Barbu.

ma refeream la neputinta atingerii soarelui (luminii) din tine...priveam in textul tau *intunericul* unui soare fals...priveam la o suficienta (caracteristica noua, oamenilor!) a ochiului ce *diseca* lumina...de aceea la el ajung doar \"mirese somnambule\"...
\"asemenea mirese
prea mult seamănă una cu alta\"...plictisitoare zile(?)...mesajul textului *tau* mi-e foarte clar...dar...poate asculti si tu mesajul comentariului meu!...

Vasile, cred că meritul de a descoperi aici asemenea sensuri și similitudini este al cititorului. Sincer, nu m-am gândit la ceea ce spui, dar totul e posibil. Cam paradoxală ultima frază a comentariului tău, nimeni nu este obligat să aprecieze ceea ce scriu, dacă nu există o exprimare artistică demnă. Dar e posibil să greșesc eu, de aceea îți mulțumesc pentru apreciere.

Ioana, revenirea ta arată și cum ar trebui să comentezi pentru a nu mai crea ambiguități și nonsensuri. Astfel, mesajul comentariului tău e foarte clar și aproape de sensurile textului \"meu\". Eu am citit cu atenție, dar, pentru a se înțelege tot ce ai spus a doua oară, ar fi trebuit să reconstitui cuvintele ce lipseau. Mulțumesc!

Ziua somnambulă doarme pe pat de raze, cu creștetul luminos sprijinit pe perna soarelui.
Miresele se plimbă pe aleea visului și se multiplică în clonele dragostei.

Rândurile tale m-au făcut să zâmbesc, dar și să meditez asupra unei fațete a iubirii la care nu m-am gândit când am scris. Da, până la urmă ultimele două versuri pot sugera și acest lucru. Am zâmbit, pentru că mă gândeam și la clonele virtuale din preajma noastră.

Am voie sa fac o gluma, la un text cu steluta meritata?
Soarele e incestuos?
Trecand peste ceea ce ma caracterizeaza, remarc ceea ce-mi place: orice relatie Spirit-idee, Suflet sentiment, nu e mereu o relatie definitiva de iubire.
Iata ziua aceasta, imi e sotie doar mie. Cine are ceva de spus, sa zica. Oricum degeaba. Zilele voastre nu-mi apartin.

Zâmbesc, nu numai pentru ce spuneam mai sus, ci și datorită ultimului tău rând scris aici, care mi se pare cam aiurea. Dar, în fine, chiar de-ai avea dreptate, cui de pe aici îi pasă?

celor ce vor sa se cunoasca.