Jurnal
Gavri’EL
1 min lectură·
Mediu
mama
în pijama
cobora scările în tălpile goale
pasi mici mărunți așa cum am învățat de la gimnaziu
că e sănătos să faci
era frig
zăpada își forța norocul
iar pământul încă mai păstra puțină căldură
pentru mașinile care goneau spre maternitate
fără tați
să le conducă
08647
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 47
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Gabriel Nicolae Mihăilă. “Gavri’EL.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/gabriel-nicolae-mihaila/jurnal/14193988/gavrielComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GMUneori așa se nasc cele mai frumoase drumuri. Mulțumesc pentru încurajare și pentru popasul empatic. Gânduri bune!
0
ASDistincție acordată
M-a impresionat prin simplitate, prin atenția la detaliile care devin puncte de reper, prin economia de cuvinte și prin ultimele versuri. Nu știu care a fost intenția, dar nu pare să fi fost aceea de a impresiona. E o spunere de sine și despre sine, dezvoltată firesc și cu ritm interior. Trece discret de la personal la universal. Nu pare să vrea nimic de la mine și tocmai de aceea îmi retine atenția.
0
AAFinalul e foarte puternic.
O alegorie originală. Puternică. Fain text.
O alegorie originală. Puternică. Fain text.
0
AAp.s: și titlul e inspirat.
0
EK„Gavri’EL” este o rugăciune mută a fiului pentru mama care coboară
între viață și memorie, între frig și maternitate.
Un poem de origini, goluri și iertare. Poezia buna, poezie - exemplu de minimalism confesiv.
Recitesc si il recit:
mama / în pijama / cobora scările în tălpile goale”
Cadru intim, domestic, cu tandrețe reținută. Lipsa majusculelor și a punctuației aduce sentimentul unei amintiri care curge dintr-o respirație emoționată.
„pasi mici mărunți așa cum am învățat de la gimnaziu / că e sănătos să faci”
Ironie subtilă, banalitatea unei recomandări de sănătate devine reflex automat în memoria fiului. Poem despre fragilitatea corpului și amintirea maternității.
„era frig / zăpada își forța norocul”
Personificare binevenita „zăpada își forța norocul” înseamnă o luptă între viață și moarte, între iarnă și căldura pământului.
„iar pământul încă mai păstra puțină căldură / pentru mașinile care goneau spre maternitate / fără tați / să le conducă”
Final devastator prin simplitatea lui
Tonul e aproape documentar, dar tăcerea din jurul versului „fără tați” e o rană, rană veche, adâncă.
Acolo se concentrează tot poemul: absența, neputința, originea incompletă.
între viață și memorie, între frig și maternitate.
Un poem de origini, goluri și iertare. Poezia buna, poezie - exemplu de minimalism confesiv.
Recitesc si il recit:
mama / în pijama / cobora scările în tălpile goale”
Cadru intim, domestic, cu tandrețe reținută. Lipsa majusculelor și a punctuației aduce sentimentul unei amintiri care curge dintr-o respirație emoționată.
„pasi mici mărunți așa cum am învățat de la gimnaziu / că e sănătos să faci”
Ironie subtilă, banalitatea unei recomandări de sănătate devine reflex automat în memoria fiului. Poem despre fragilitatea corpului și amintirea maternității.
„era frig / zăpada își forța norocul”
Personificare binevenita „zăpada își forța norocul” înseamnă o luptă între viață și moarte, între iarnă și căldura pământului.
„iar pământul încă mai păstra puțină căldură / pentru mașinile care goneau spre maternitate / fără tați / să le conducă”
Final devastator prin simplitatea lui
Tonul e aproape documentar, dar tăcerea din jurul versului „fără tați” e o rană, rană veche, adâncă.
Acolo se concentrează tot poemul: absența, neputința, originea incompletă.
0
EKCompletare la poemul nasterii inverse: fiul care își vede mama coborând
Titlul „Gavri’EL” formă ebraică a numelui Gabriel („Dumnezeu este puterea mea”) deja anunță o dimensiune spirituală, inițiatică.
E ca o naștere inversă: îngerul care își vede mama, nu invers. Stea rosie! In primul comentariu am scris detaliat despre poemul esenta,poemul fară metafore inutile, fără artificii, doar observația directă, care arde, arde tare acolo unde doare.
Titlul „Gavri’EL” formă ebraică a numelui Gabriel („Dumnezeu este puterea mea”) deja anunță o dimensiune spirituală, inițiatică.
E ca o naștere inversă: îngerul care își vede mama, nu invers. Stea rosie! In primul comentariu am scris detaliat despre poemul esenta,poemul fară metafore inutile, fără artificii, doar observația directă, care arde, arde tare acolo unde doare.
0
GMFoarte mult pentru semnele frumoase și pentru apropierea de acest text. Vă doresc numai bine!
0
Felicitări pentru un text așa de scurt, însă cu un mesaj special!