resemnare mioritică

cineva și-a răsturnat căruța chiar în ograda mea

nu nu comenta acum accentul meu delicios de moldoveancă
sau regionalismele
nu
astăzi n-am chef să-mi pun frâie

mi-amintesc subit de dicționarul dana-român de la optsprezece
- încă o pagină în lucru -
explozia la cernobîl de la șaisprezece
cancerul de acum din moldova
de jur împrejur mor prea mulți nasc prea multe
celule expunându-și indecent bastarzii
da
mi-amintesc
cum tot pe la șaisprezece
vorbeam cu tata în cer pre singura limba cunoscută
el spunea florin eu spuneam florina

îmi aparțin deopotriva și unele și altele
amestecate printre oltenismele tătărismele
din sânge carismele
sunt toată eu
amestecată

zâmbesc amar dintre silabe corcite o paranteză
n-am forța unei anomalii genetice
boom-ul care schimbă și pune măști
de ochii lumii închid paranteza

niște cai ridică potcoave la cer
scârțâie osia fără poveste nimic nu este
trop trop răsturnare de nori
tot lemnul acesta scăpat de sub control
înmugurind
animalic verde necontrolat

nu
nu pot face nimic sunt cu brațele încrucișate
pe piept îmi cresc amintirile haotic pulsuri
cancerul n-are leac o spun
pentru că sunt ciobanul resemnat din miorița
moldoveanul dintre dealuri argiloase

cineva și-a răsturnat căruța în ograda mea
și nu
fac
nimic

îl privesc pur și simplu
contemplativ

așa o fost sî hie