Florentina-Loredana Dalian

fără confuzii! dintre atâtea esențe tari parfumuri sofisticate obținute în laboratoare de primă clasă eu aleg parfumul lăcrămioarelor – pentru zi și pe cel al reginei nopții – de

Mi-am pus sentimentele în insectar, le-am prins cu bolduri, unul câte unul, le-am învelit, apoi, să nu (se) răcească; s-au zbătut o vreme, până când n-au mai avut aripi. Nu, nu m-au

în plină iarnă o primăvară s-a coborât peste noi au înmugurit vișinii și merii pe bune! am câteva crenguțe în glastră privindu-le mă gândesc că mai există minuni și nu doar aceasta printre

Îndrăgostiții nu știu s-asculte tristețea iubirilor stinse aducând cu tristețea zăpezilor când se topesc, nici strigătul mut al iubirilor imposibile asemeni zăpezii pe creste când jos a-nflorit

Astăzi tăcerea îmi e cea mai bună prietenă La ce bun vorbele dacă uneori pot fi ne-nțelese alteori mincinoase alteori pietre de aruncat cu ele în păcătoși astăzi în loc de atâtea

"Vreau o noapte cu tine! Totul va fi apoi adevăr." B îmi scrie cele de mai sus într-un moment oarecum neașteptat, surprinzându-mă și punându-mi în față oglinda în care nu m-am mai uitat de mult:

Pe Ostrovul F a explodat vegetația un fel de înflorire târzie din același târziu al tuturor lucrurilor. Ce mai faci? Sunt bărci care așteaptă la mal câțiva lei bucata nu trebuie decât să

Poezia, această regină a literaturii, a fost sărbătorită și anul acesta (2014) în întreaga lume, în ziua de 21 martie, declarată de UNESCO Ziua Internațională a Poeziei. La Câmpina, nu pentru prima

Sau poate viața aceasta e astfel făcută încât uneori ca-ntr-o linie de cale ferată cineva mai încurcă mersul cineva mai schimbă greșit macazul aprinde lumina verde a semaforului în loc de

Sunt zile când viața-i mai tristă decât o sală de teatru după ce spectatorii au plecat. Cortina cade greu peste vise, peste iluzii, peste închipuirile toate. Luminile se aprind, dar vezi numai

Anunț important pentru țară ce dacă țara arde și... pompierii sunt în vacanță vorbesc de pompierii mei pe care de fapt i-am concediat le-am dat și salarii compensatorii să stea cuminți să nu

Zic „iarnă deocheată” pentru că numai iarnă nu era. Un soare de toamnă blândă ne-a însoțit tot drumul, până s-a lăsat înserarea. Deși am înțeles că la Slobozia nu prea fusese așa. Dar ce contează,

Valsul unei zile de toamnă se plimbă prin inimă; Pe luciul apei se văd vapoare plutind, ducând cu ele promisiunea altor lumi, muzica iluzorie a depărtărilor. Întorci fila cărții, sunetul ei

Târziu în noapte deodată telefonul spulberând liniștea… îmi potrivesc bătăile inimii cu modulațiile vocii tale coborâtă parcă din cer Să nu taci! Inima mea ar înceta să bată…

În lume se-ntâmplă apusuri la care absentăm nemotivat în lume se-ntâmplă dureri la care întârziem cu un ceas. s-au întâmplat răstigniri, dar una singură ne-a rămas. arată-ne, Doamne, mai

En garde! - Pre? - Allez! Am auzit de multe ori formula, rostită româneste, nu la TV, nu în marile competitii, ci în sala de antrenament (o biată ruină) a Clubului Sportiv Scolar Slobozia, precum

Drumul urcă lin spre intersecția din centrul satului. Trec pe lângă duzii care mi-au umbrit copilăria – umbrit, nu la propriu – aceeași duzi pitici pe care-i asaltam în orele de agricultură, să

Uneori așteptările ne sunt răsplătite căutările își află pe cel căutat chiar dacă uneori fără a băga de seamă mai greșim cărarea mai încurcăm drumurile înainte de Gara finală în care ne

Noapte. Îl privea trăgând draperiile cât mai în lateral. „Să intre marea în casă!”. Zâmbise, neîndurându-se să-și dezlipească privirea de pe chipul drag. Apoi îmbrățișarea, apoi... Dimineață.

Să fim serioși, doamna doctor! - nu mă lua pe mine de sus! - singura poartă de intrare a virușilor în organism e nefericirea. Să trăiți, domnu` polițist! raportez: și cauza tuturor

Te-au desenat, Doamne, în mii de Icoane, Te-au pus în vitrine de lux, în Altare, și-au făcut din Tine podoabe, Te-au agățat peste tot, pe pereți, la mașini, Te poartă la gât, la mâini, în

Florentina Loredana Dalian, despre netrăitele fericiri de Romeo Aurelian Ilie Florentina Loredana Dalian ne propune spre lectură o nouă carte: „Scrisori netrimise” (Fundația Culturală