Poezie
Trecătoarea
-poezie ușoară-
1 min lectură·
Mediu
Mi-am aruncat pe furiș privirile
spre inelul de chei ruginite
spânzurând de toarta destinului.
Hhmmm! Care din ele oare
va putea deschide ușa prăfuită
de la odaia unde visele mai au aripi?
Sunt trist...și tac neîncrezător,
am înțeles șoapta razei de soare:
- Ai dreptul la o singură încercare!
\'\'Seamănă cu un salt în gol\'\',
mi-am zis, cu tălpile sărutând
încă muchie de stâncă...
Și de-abia atunci,am știut
că trebuie să mai existe o trecătoare...
Tu, tu, tu, te mai tutuiam eu
respirând încă-umbra pașilor tăi
alungindu-se ușor, ușor peste praguri.
093.871
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Eugen Constantinescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Eugen Constantinescu. “Trecătoarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/eugen-constantinescu/poezie/46662/trecatoareaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mda, poezie usoara..dar frumoasa.
Mi-a placut in mod special inceputul, expresiile pe care le-ai folosit. Constatarile care urmeaza sunt triste, dar fac parte din viata.
Si totusi, aceea trecatoare...
Mi-a placut in mod special inceputul, expresiile pe care le-ai folosit. Constatarile care urmeaza sunt triste, dar fac parte din viata.
Si totusi, aceea trecatoare...
0
tu, tu, tu...cea care umple golul pana la vise!
si totusi...trecatoare:)
fain
si totusi...trecatoare:)
fain
0
Încă-umbra mea vă mulâumește pentru comentarii!
Acum voi pleca să prind din urmă...trecătoarea mea!
Acum voi pleca să prind din urmă...trecătoarea mea!
0
Mi se pare putin sacadata, intrerupta la fiecare vers de parca ar porni de nenumarata ori la deal si s-ar intoarce cu coada intre picioare. Sfarsitul insa mi-a placut si mi-a amintit de serile in care stateam si citeam si de fapt nu citeam. Usoara, zici?
0
Da Cheevas, poezia este întreruptă, sacadată, ca și o cascadă în trepte, sărind ușoară, ușoară, peste praguri tot mai spre marea cea mare, mare pe care...mai mult ca sigur că nu o să o văd nici vara aceasta!
Și am o ciudă mare pe chestia astaaaa!...
Și am o ciudă mare pe chestia astaaaa!...
0
Daca ai taia un tu pe la final poate e usoara.
0
si iata zborul:
<<\'\'Seamănă cu un salt în gol\'\',
mi-am zis, cu tălpile sărutând
încă muchie de stâncă...
Și de-abia atunci,am știut
că trebuie să mai existe o trecătoare...
Tu, tu, tu, te mai tutuiam eu
respirând încă-umbra pașilor tăi
alungindu-se ușor, ușor peste praguri.>>
un zbor asteptat cumva, dorit in ascuns si pentru care orice incercare merita.
\"si de-abia atunci\" -subliniaza desprinderea de pamantesc, \"de stanca\", de o stare de fapt care doare si e prea tare pentru suflet.
acolo, in inaltimea primului pas in aer apare speranta unui nou pamant, mai fertil, mai cald, mai bun \"trebuie să mai existe o trecătoare... \"punctele de suspensie arata continuarea zborului,care, tragic, in final, se opreste, devine doar un punct.
repetarea acestui \"tu\", un tu al iubirii, al dragostei absolute si purificatoare, este ca o ultima ruga de izbavire si iertare a tuturor neputintelor \"Tu, tu, tu, te mai tutuiam eu \", un strigat ce cade tot mai stins din inalt spre abis \"respirând încă\" , subliniind drumul scurt al zborului.
repetitia se regaseste si la abverbul de mod \"usor\" aducand o ultima imagine a trecerii dincolo de limita, de spatiu si de timp \"alungindu-se ușor, ușor peste praguri.\"
<<\'\'Seamănă cu un salt în gol\'\',
mi-am zis, cu tălpile sărutând
încă muchie de stâncă...
Și de-abia atunci,am știut
că trebuie să mai existe o trecătoare...
Tu, tu, tu, te mai tutuiam eu
respirând încă-umbra pașilor tăi
alungindu-se ușor, ușor peste praguri.>>
un zbor asteptat cumva, dorit in ascuns si pentru care orice incercare merita.
\"si de-abia atunci\" -subliniaza desprinderea de pamantesc, \"de stanca\", de o stare de fapt care doare si e prea tare pentru suflet.
acolo, in inaltimea primului pas in aer apare speranta unui nou pamant, mai fertil, mai cald, mai bun \"trebuie să mai existe o trecătoare... \"punctele de suspensie arata continuarea zborului,care, tragic, in final, se opreste, devine doar un punct.
repetarea acestui \"tu\", un tu al iubirii, al dragostei absolute si purificatoare, este ca o ultima ruga de izbavire si iertare a tuturor neputintelor \"Tu, tu, tu, te mai tutuiam eu \", un strigat ce cade tot mai stins din inalt spre abis \"respirând încă\" , subliniind drumul scurt al zborului.
repetitia se regaseste si la abverbul de mod \"usor\" aducand o ultima imagine a trecerii dincolo de limita, de spatiu si de timp \"alungindu-se ușor, ușor peste praguri.\"
0
Dragă Secundă,
Ai merita un buchet de stele pentru acest comentariu din simplul motiv că m-ai \'\'citit\'\' cu o precizie de orologiu elvetian.
Ai disecat sensul acestei poezii ușoare până la ...milisecundă, in câteva vorve, ce să mai: ai înțeles perfect ce am vrut eu să transmit în această poezie-ușoară!
Încă-umbra este expresia la care țin foarte mult în acest text. Ea exprimă mișcare, evoluție dar și perenitatea de moment a dragostei !
M-ai impresionat și îți mulțumesc!
Cred că una dintre cele mai mari satisfacții pe care le poți avea după momentul creației este să constați că ai fost înțeles, că nu a fost în zadar...
Abia atunci va zambi discret Muza.
Ai merita un buchet de stele pentru acest comentariu din simplul motiv că m-ai \'\'citit\'\' cu o precizie de orologiu elvetian.
Ai disecat sensul acestei poezii ușoare până la ...milisecundă, in câteva vorve, ce să mai: ai înțeles perfect ce am vrut eu să transmit în această poezie-ușoară!
Încă-umbra este expresia la care țin foarte mult în acest text. Ea exprimă mișcare, evoluție dar și perenitatea de moment a dragostei !
M-ai impresionat și îți mulțumesc!
Cred că una dintre cele mai mari satisfacții pe care le poți avea după momentul creației este să constați că ai fost înțeles, că nu a fost în zadar...
Abia atunci va zambi discret Muza.
0

undeva-n desert s-au pierdut visele
dar noi le putem recera aripile...