Poezie
***
1 min lectură·
Mediu
priveam pe geam lumina cum se înfășura pe crengi
când a urcat
trenul încetinise/ poate chiar se oprise
cât să treacă prin tâmpla unui greier
nu am știut de prima dată cine este
s-a așezat alături
m-am strâns în mine să n-o ating/ apoi
au început să curgă din ea
ca printr-un cep
tot felul de oameni
bătrâni și tineri
femei borțoase/ ori
femei cu prunci în brațe
călugărițe sau curve
soldați și ostatici
fiecare își căuta locul
am vrut să cobor
o mie de brațe m-au tras înapoi
am vrut să-mi arunc bagajul pe fereastră
o mie de brațe l-au prins
privirea ei căzuse pe mine
o mie de ochi mă ardeau
ea nu spunea nimic
voia să mă nască
și eu nu
064051
0
mi-ar fi plăcut să aibă un titlu.
nu mă pot abține să nu las o stea. pentru că merită!