ciclul morții

simt o groapă în piept/ unde oricine vrea își înmormântează mortul *** despre moarte nu știu mare lucru totuși am urme ale ei am dovezi că e aici cu mine copil o priveam la microscop molie benignă/ un nimeni escamotat în programul de 12 cu 24 al tatei când ura i se-ntindea pe pat ca o pătură aspră moartea a crescut odată cu mine s-a-ndrăgostit chiar de băiatul care-mi trimitea scrisori l-a prins sub șine de-atunci călătoresc numai cu personale *** adolescentă aveam gusturi bizare îmi plăcea praful de diazepam cu pastila sub limbă am pus frână viselor imposibile moartea venea aproape își întindea mâna *** acum dacă m-așez pe-o bancă alături de bătrâni trebuie să-i fac loc între noi dacă-mi torn o tărie-n pahar mai pun unu și pentru ea cu gingășie maternă îmi subtilizează din piele și carne mă trage la cântar ca să intru în obiectivul aparatului său de filmat în limbaj medical i se spune hemiplegie *** reverberația putregaiului ne leagă fixându-ne în același torace elastic *** merg la psihiatru după fiecare vizită a ei pentru că-i simt mirosul în haine prevenția e un plusprofit ține de context cel puțin așa spun responsabilii cu fericirea că moartea te-ar pune într-un scaun teleghidat de îngeri proscriși *** zi de zi nivelul apei din plămâni îmi crește am acolo peștișorul de aur un peștișor pretențios în loc să-mi îndeplinească 3 dorințe cere să-i îndeplinesc eu 3 dorințe să nu mai scriu despre mine să nu mai scriu despre alții să țin socoteala câți poeți mor la naștere din lipsă de oxigen