emilian valeriu pal

Gabisa, multumim si te mai asteptam.

Ioan Jorz
In primul rind textul de fata e un jam, un mix, ia-l cum vrei, intre doi autori, poate de aici senzatia ta de echilibru precar.
Pe de alta parte, inca de cind am vorbit cu Victor despre acest proiect, am convenit sa-l scriem intr-o maniera cum ii zici tu \"optzecista\". Nu ne-am propus sa darimam barierele limbajului, nu ne-am propus un nou tip de discurs, asa cum incearca alti autori promovati pe alte site-uri. In rest eu cred ca e o chestie de gusturi. Poate sa-ti placa sau nu. Pina sa ajung eu poet sau prozator, mai degraba se descopera viata pe Marte. Iar comentariul tau e unul din acele comentarii care, dincolo de citeva referinte fara prea mare legatura nu prea spune nimic, nici prin tonul malitos nici prin argumentatie. Comentariul tau nu face textul nici mai bun nici mai rau decit este. Pe viitor incearca sa eviti etichetele categorice pentru ca nimeni nu s-a nascut poet si nici critic. Cind ai argumente solide, chiar daca e un punct de vedere personal, cind arati ce scirtiie intr-un text, care sint punctele lui slabe, care sint constructiile gresite, nu ma deranjeaza sa-mi fie demontat un text, atita timp cit intentia e de a putea evolua. Altfel, un comentariu care doar suna bine e ca o eticheta pe un produs de import: din continutul etichetei sint omise E-urile.

Tot uit, dar asa as fi vrut sa sune.
Oldies, but goldies.
Unul din textele mele preferate:
http://agonia.ro/index.php/poetry/206610/_______nicotină,_cofeină_&_co

In afara de doua texte(contributia mea), restul ii apartine lui Victor(inclusiv titlul, care de fapt nu-i apartine ci lui leonard cohen). Dincolo de astea, multumim de lectura si salutari speciale danutei(sper sa nu se supere ca ii spunem asa) si ne vedem pe 14 in bucuresti. E ziua lui Victor si a mea. Deci se lasa greu Dana. :)))

Doi frati care locuiau intr-un conac boieresc si se jucau de-a indienii prin parcul dendrologic de linga casa. Iar evenimentul care stringea tot satul laolalta era in luna iunie cind inflorea arborele de lalea. Cam despre asta am vrut sa vorbesc. Onorat de aprecieri, multumesc tuturor de semne.

Am citit si restul textelor dar nu am lasat semn pina acum. E fain schiata atmosfera cu pirueta de final. Putin din Kafka si din Simon Vestdik, in opinia mea. Mi-ar place sa citesc o carte cu astfel de, hai sa le numesc, crochiuri.

Intr-adevar, de cele mai multe ori folosesc frazele scurte pentru a taia orice implicare. Nu stiu daca am descoperit o usa, poate o fereastra de pe care ma uit si o inchid atunci cind trebuie. Daca as fi descoperit o usa, intram demult acolo si nu mai ieseam. Multumesc de trecere.

Replica cu sarpele e excelenta. daca tot a facut Dumnezeu rachiul de mere si Atropa e adevaratul profet al sau, poate am sa scriu si eu varianta barbateasca a Mariei Magdalena. Ori poate se aduna cei mai experienta in proza umoristica si continua povestea pina se transorma in Evanghelia dupa Matraguna. :)
Citit ris de unul singur facut deraiat de colegi.

Mihai, in afara de 2club, care nu e incheiat, textul asta vine ca o finalitate la celellate, chiar daca titlul deruteaza putin. Pentru ca de aici au inceput toate. Si culmea e ca ai sesizat bine, pentru ca voiam sa trec pe alte subiecte, chiar daca, uneori, atmosefra va fi asemanatoare. Oricum imi prind bine observatiile tale, pe care le consider mai mult decit pertinente. Multumesc inca o data.

E un text care inchide un ciclu. De aici si senzatia de repetite. Probabil atmosfera e repetitiva si-mi asum acest lucru. Practic e un fel de reintoarcere pentru ca cercul sa fie complet. Ca sa pot trece la alt subiect. Dupa cum se poate observa, de fiecare data cind un ciclu a devenit repetitiv, l-am incheiat. Multumesc de lectura.

Personal, am rezonat complet cu strofa a treia care sustine tot textul. Si ultima strofa bine realizata, desi eu as fi vazut o fulguire oarba. Bine surprinsa si revolta din prima strofa. Din punctul meu de vedere, un alt atu al textului e ritmul, o muzicalitate de vecernie. Penultima strofa m-a dus cu gindul la o manastire in care rasuna toaca pe inserat. Cu titlul nu ma prea impac si nici cum suna versul \"Ma_miriie_minti\".
Dincolo de aceste mici obiectii, am rezonat.

Am vrut sa las semn mai de dimineata si vad ca altii mi-o iau inainte. \"Mi-au luat singe. Mi-au luat singele\" e o poezie in sine. Il stiu si pe gyuri si mai ales pe mi_re_la, pe acel preot(stii tu care) pe baiatul care a sarit in aer cind facea contrabanda cu benzina. Atit de mult in atit de putine cuvinte. Inseamnca ca te-ai mutat in cer tu. Si probabil ploua in altul.
Si mai stiu si secretul acestui text. Medicamentele nu mai vindeca. Doar se vind. Nu-i asa?

Hmm, oare de ce nu m-am facut popa.
Tot in liceu aveam un coleg declasa, care incerca sa scrie si el, doar ca eu il eclipsam:)). Intr-o seara i-am citit pe ascuns caietul. Erau un roman parca in care scria unde vom ajunge peste zece ani. El se visa preot misionar in Zair iar pe mine ma vedea un scriitor ratat. Guess what?
El e misionar in Ecuador acum iar eu sriu la un amarit de ziar.
Ce ti-e si cu viata asta nu?
Am prmit propuneri de la preoti sa ma fac preot, intr-un timp ma tenta ideea, mai ales ca-mi imaginam cum predic. Doar ca mi-au placut mai mult lucrurilepamintesti. :))
Multam de semn.

Maria Alexandra, Magdalena, multumesc de semne.
Felix, ai dreptate. Nu le las. Multam.

Scuze, am uitat steluta pentru o poveste care pe mine m-a incintat si m-a dus intr-o lume cu sifoniere vechi si dulceata de gutui.

O muzicalitate deosebita, o atmosfera de poveste cu iz de patefon si mustata imberba. Sint citeva imagini redate excelent in opinia mea, aproape ca le ai in fata ochiului(globul acoperit cu muselina albastra, perdeaua de borangic ce se tulbura, surtucul movuliu). Remarc si tonul poemului cind descriptiv cind melancolic, dar bine acordat pentru povestire. Cel putin in opinia mea.

Daniel Ionut, perfect adevarat. Material pentru ardere. Cred ca asta ar fi definitia acestui ciclu.
Dorulet, poate altii ar gasi multe de reprosat acestei proze, avind in vedere ca sint simple note zilnice care, intr-un fel, ma detaseaza de viata de la centrul de primire urgente.
Multumesc de semne.

Intr-adevar este remarcabil si probabil un eveniment unic in viata unui artist sa cinte in deschiderea unei formatii legenda. Cu atit mai mult cu cit un membru al acestei comunitati ajunge atit de departe. Fara a epata si fara a face compromisuri artistice. Cred si eu ca acest eveniment merita remarcat, chiar daca exista si o doza de subiectivism. Felicitari Stefan si sper sa na-i emotii.

Stiu ca imaginea din ultima strofa poate parea ieftina dar mi-o asum, pentru ca e un fapt concret. Chiar am documentat un material despre masajul erotic si ma gindeam: uite dom\'le ce-am ajuns sa scriu.
Multumesc de parere.

Nu ma supar de comparatie. Oricum textul e scris ascultind ceva apropiat, adica Riders on the storm de la The Doors. Esi binevenita oricind, chiar daca las semne foarte rar.

Gena,
E drept ca atmosfera e altfel fata de textele in proza. Despre reportajul cu masajul erotic nu pot decit sa spun ca nu l-am semnat pt ca sint un stilp al comunitatii in biserica: adica deh tenor I in cor si alte alea. Asa ca iti dai seama:)). Se poate insa si mai rau. Azi a trebuit sa scriu despre vaccinarea gainilor si bibilicilor impotriva pseudopestei aviare. Asa ca, intre un masaj erotic si o aviara prefer masajul, fie el si fara finalizare :)))