Poezie
residence ballroom
3 min lectură·
Mediu
la capătul pilotei dimineața ca o navă ancorată în port
năuc îmi închipui că sînt robinson trezit de o voce din vis
în fața oglinzii întreb
chipule
cine ești și cum ai ajuns aici
frigul încolăcit de picioarele mele
ca o magdalenă așteptîndu-și iertarea
pe asfalt vrăbii chircite
oamenii mă salută nu-i recunosc
în lipsa memoriei mă simt ca un elefant fără colți
peste tot se fac planuri
cineva îmi spune hai să ne lăsăm de fumat de la anul
eu îi răspund mai degrabă mă las de servici
țigările sînt singura mea amintire care mă leagă de tata
mirosul lui de bărbat
și vînătoarea de mistreți la care m-a luat într-o zi
mă cocoțase pe umerii lui făcusem din el un car de luptă
într-un tîrziu l-am iertat l-am urît mai mult cu titlu onorifc
poate iertarea vine odată cu urletul pe care creșterea
îl moștenește
înaintea unui drum lung
nu pot dormi noaptea
îmi fac rucsacul febril
de parcă l-aș scoate din giulgiu pe abatele faria
și m-aș pune pe mine în locul său
pe aeroport mă anesteziez bine știu că în avion
îmi pocnesc timpanele consolez domnișoarele temătoare
n-o să se întîmple nimic
și chiar de se întîmplă nimeni n-a trăit veșnic
e chiar îngrozitor să trăiești veșnic
nu-ți vei găsi niciodată bagajele
în schimb îi vezi pe toți cum fură prosoape
din camere de hotel apoi se duc
acolo unde se duc toți călătorii
de cele mai multe ori cred că nu există frică de moarte
nu mi-e frică de moarte ci de cei care mor
neputința e ca o schimbare bruscă de fus orar care-ți dă peste cap
organismul
dacă m-ar încălzi cu ceva aș mînca doar pămînt restul zilelor
poate așa îmi voi umple gura cu toți ai mei
și-i voi scuipa în batistă
pe niște oscioare de pește
și doare ca dracu atunci cînd intru într-o cofetărie
părnții dau un avans pentru torturi de ziua copiilor
puteam să fiu eu în locul lor dar niciodată n-am știut
ce e important
am dat un avans pentru o viață de marțipan
și tot ca dracu doare atunci cînd prelucrez comunicate de presă
mecanic scriu un adolescent de 16 ani a murit înecat
un tînăr de 20 s-a sinucis cu dentocalmin
un tînăr de 30 s-a izbit cu mașina de-un stîlp
un bărbat de 35 a dispărut de la domiciliu
mă opresc brusc
din toți aceștia
eu oare ce sînt?
084.654
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- emilian valeriu pal
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 404
- Citire
- 3 min
- Versuri
- 55
- Actualizat
Cum sa citezi
emilian valeriu pal. “residence ballroom.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/emilian-valeriu-pal/poezie/13964070/residence-ballroomComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LAin ultima vreme ti-am citit mai multe tecste. asta mi se pare cel mai bun dintre toate, in sensul ca are constructii frumoase, de efect. sunt doua secvente, la o adica puteai face doua poeme mai concentrate, dar stiu ca asta e stilul tau.
0
SGDistincție acordată
frigul încolăcit de picioarele mele
ca o magdalenă așteptîndu-și iertarea - aici l-am pe găsit Emilian Valeriu Pal extrem de romantic.
e chiar îngrozitor să trăiești veșnic
nu-ți vei găsi niciodată bagajele
în schimb îi vezi pe toți cum fură proasoape
din camere de hotel apoi se duc
acolo unde se duc toți călătorii - aceste versuri sunt preferatele mele pentru că exprimă un adevăr absolut.
nu știu, îmi pare incredibil că nu vă este frică de moarte.
finalul l-am găsit unul nodal cu restul poeziei.
poezia aceasta respiră pentru că are pulmon, poezia aceasta se prelinge în sufletul celui care lecturează pentru că are artere, poezia aceasta este una reușită pentru că are ligamente și pari de rezistență.
ca o magdalenă așteptîndu-și iertarea - aici l-am pe găsit Emilian Valeriu Pal extrem de romantic.
e chiar îngrozitor să trăiești veșnic
nu-ți vei găsi niciodată bagajele
în schimb îi vezi pe toți cum fură proasoape
din camere de hotel apoi se duc
acolo unde se duc toți călătorii - aceste versuri sunt preferatele mele pentru că exprimă un adevăr absolut.
nu știu, îmi pare incredibil că nu vă este frică de moarte.
finalul l-am găsit unul nodal cu restul poeziei.
poezia aceasta respiră pentru că are pulmon, poezia aceasta se prelinge în sufletul celui care lecturează pentru că are artere, poezia aceasta este una reușită pentru că are ligamente și pari de rezistență.
0
EPIeri mi s-a intimplat o chestie curioasa. Mai mult impins am facut o selectie a texteleor mele pe care le-as vedea intr-un ipotetic album print. In momentul de fata am 489 de texte postate in pagina mea. Daca mai adaug inca vreo sapte sau opt pagini sterse demult, ma apropii de o mie de texte. In ipoteticul volum am inclus in jur de 20 de texte, sub rezerva ca si ele trebuie lucrate.
Eu zic ca e un procentaj bun, pentru ca nu tot ceea ce scriu se maninca. Uneori imi iese alteori nu. Dar cind ma asez sa scriu stiu ce vreau de la un text. De la acest text am vrut sa-l intreb: cine esti si de ce ai ajuns aici.
Va multumesc de semne si lectura.
Silvia, imi e frica si de moarte dar mai mult mi-e frica de cei care mor. Multumesc.
Eu zic ca e un procentaj bun, pentru ca nu tot ceea ce scriu se maninca. Uneori imi iese alteori nu. Dar cind ma asez sa scriu stiu ce vreau de la un text. De la acest text am vrut sa-l intreb: cine esti si de ce ai ajuns aici.
Va multumesc de semne si lectura.
Silvia, imi e frica si de moarte dar mai mult mi-e frica de cei care mor. Multumesc.
0
ASDistincție acordată
Pentru ca, de la textul asta, dupa cum marturiseste, autorul chiar a stiut ce a vrut. Pentru ca i-a iesit. Pentru coerenta textului cu el insusi. Si pentru frumusete, desi multa lume se manifesta de parca ar fi indecent si neprofesional sa discutam despre frumusete!
0
ASEmilian, îmi place scrisa Dumitale; mai greu îmi este să accept cuvinte,
ori expresii din alte limbi... Știu, sunt semne culturale, au rostul lor...
În fine, poate sunt eu prea conservator,prea îngrijorat de viitorul limbii.
Bine condusă această robinsonadă cotidiană și atâta de sugestive trimiterile la cele două feluri de recluziune, de insularitate - Crusoe și Ed. Dantes, prin abatele Faria... Robinsonadă în mijlocul... mulțimii!
A locui în viața ta de zi cu zi cum într-un salon de dans, cu toate că micile întâmplări au și accente tragice! E o viziune interesantă...
Mai jos \"mi-am luat\" ale Dumitale dintru ale Dumitale, cum se spune;
sper că nu supăr...
\"dimineața ca o navă ancorată în port
năuc îmi închipui că sînt robinson
trezit de o voce din vis
în fața oglinzii
frigul încolăcit de picioarele mele
ca o magdalenă așteptîndu-și iertarea
pe asfalt vrăbii chircite
oamenii mă salută nu-i recunosc
în lipsa memoriei mă simt ca un elefant fără colți\"
înaintea unui drum lung
nu pot dormi noaptea
îmi fac rucsacul febril
de parcă l-aș scoate din giulgiu pe abatele faria
și m-aș pune pe mine în locul său
de cele mai multe ori cred că nu există frică de moarte
nu mi-e frică de moarte ci de cei care mor\"
0
AMala de scrie din ce in ce mai bine, de frica sa nu ajunga ca ala de se sinucide din plictiseala sau?
sau cel de cade de pe asfalt , asa , ca nu si-a vazut umbra sau?
am ajuns la Londra, adica nu eu, umbra mea!
sau cel de cade de pe asfalt , asa , ca nu si-a vazut umbra sau?
am ajuns la Londra, adica nu eu, umbra mea!
0
EPAdi Suciu, Aurel Sibiceanu, multumesc de trecrea voastra. E unul din putinele texte care au stat la macerat inainte sa-l pun pe hirtie.
Annni, salut-o pe regina din partea mea :)
Annni, salut-o pe regina din partea mea :)
0
- bun și finalul, emil
alex
p.s - am fost surprins sa găsesc intr-un singur text atât răspunsul la \"hai să ne lăsăm de fumat de la anul\", cât și ... nesomnul de dinaintea unui drum lung. treburi pe care le execut și eu întocmai :)