Emil Iliescu

O întâlnire plină de inefabilul acela pe care sufletul celui ce iubește îl dăruiește lucrurilor care-l înconjoară. O întâlnire fără cuvinte. Uneori ele strică farmecul indicibil al amintirilor. Tăcerea poate îmbrăca câteodată toate sensurile pe care iubirea le poate naște în sufletele noastre.
Un stil plăcut, rememorativ, dulce reânviat, ca un ceai cu esențe magice, care îți răspândește în corp sentimente pe care le credeai de mult apuse.
Aștept cu nerăbdare, Maria, ca eroii tăi să găsească poteca spre aleea fericirii!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Dragă d-le Ravel, azi am comemorat 40 de zile de când am pierdut-o pe buna mea mamă. Te întrebi câteodată, cum se scurge timpul acolo sus, dacă aici pe pământ au trecut deja atâtea zile? Zilele în care sufletul a văzut pe rând întunericul din iad și Lumina din Rai, pentru ca de mâine să se așeze acolo unde i-a fost hărăzit de la facerea lumii. O trecere ne este viața, o trecere ne este moartea...
Totul este însă mai ușor când ai prieteni care îți sunt alături.
Cu mulțumiri și drag, Emil Iliescu

Anamaria, și Dumnezeu plânge, fiindcă ne vede cât suntem de neputincioși, deși el ne-a dăruit sub stăpânire lumea toată. Moartea fizică ne este hotărâtă de la facerea lumii, pe cea spirituală, ne-o hotărâm, din păcate, doar noi, aici pe pământ. Mulțumesc pentru trecerea delicată!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Doruleț, fie ca aceste vorbe înțelepte să te ocrotească toată viața!
Cu drag, Emil

Maria, Dumnezeu nu ne va lăsa singuri niciodată! O iubire urmează altei iubiri, un om drag pierdut va fi înlocuit de un altul, unui vis nerealizat îi va urma unul poate împlinit... Fiindcă El știe, că din toate stările existențiale sub lumina cărora își trece omul viața, singurătatea este lucrul care ne înspăimântă cel mai mult!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Vă mulțumesc pentru trecere și pentru cuvintele d-voastră pilduitoare!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Actul de autoextincție, de renunțare la principii și idealuri personale pentru binele suprem al celorlalți, este un act atât de rar întâlnit în lumea ce ne înconjoară! El poate exista însă, iată, în artă! Un text sensibil,
cu imaginea unică a omului-copac, care își strânge lacrimile-frunze în palma Creatorului, și atunci când se întristează, și atunci când se bucură...

Este atât de miraculos, când destinul unui om se întâlnește în prag de seară cu destinul cântărețului toamnei, mică alcătuire de praf selenar! Sunt clipe când om și ființă de altă speță, stau împreună sub taina nopții, fiecare spunându-și povestea lui. Ca întotdeauna, epicul, dublat de candoarea haibun-ului, conferă scrierilor d-voastră un pic de magie.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Anamaria, textul tău este încărcat de pulberea de pe aripile unui înger-flutur! Sunt imagini de viață, spuse cu o tonalitate lirică specială, mai ales când vorbești despre He, și, e normal. Tot ceea o înconjoară pe She, ai filtrat întâi prin sensibilitatea ta, oferind cuvintelor o aură de magie, de romantism întârziat, dar tocmai de aceea mai pur. Metafore remarcabile, prim-planuri de natură excelent creionate, ca de mâna un pictor care retrăiește pe pânza sa viața. Felicitări, pentru acest text!
Cu prietenie, Emil Iliescu
P.S - Încearcă să cauți un substitut pentru \"suflată\" din sintagma \"nu să fie suflată din exterior\". Ne vorbești doar despre iubire și cuvintele trebuie să îmbrace haina regală!

Bogdan, un text SF bine scris, interesant, despre încercarea omului de a depăși omul, punând în loc o mașină supersofisticată, dar fără emoții, fără sentimente, fără putința de a măsura timpul, acesta fiind, după cum bine știm un apanaj doar al speței umane. Colapsul final și ultima frază din cutia neagră, sintetizează clar, fără echivoc, axioma, conform căreia în clepsidra timpului numai gândul omenesc poate face nisipul secundelor să fie măsurat la adevărata și exacta lui valoare.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Întrucât titlul textului tău este prea general, \"fragmente\", aștept o proză mult mai coerentă, structurată pe un fir epic solid, fiindcă ai talent! Între moarte și viață, există întotdeauna un teritoriu deceptiv, pe care îl poți străbate prin forța gândului și a cuvântului bine strunit în frază. Succes!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Maria, știu că astfel de texte nu sunt pe gustul multor cititori. Mă bucur că ai rezonat la lumea simplă a satului românesc, spațiu uneori atât de plin de umor necenzurat, de o filozofie de viață naturală, directă.
Cu prietenie, Emil Iliescu

Scuze pentru acel \"reuțit\", încă sunt sub imperiul unei viroze, care mă macină de câteva zile!

Maria, ai reușit să induci cititorului tău acea stare de intrare într-o lume sensibil mai frumoasă decât cea în care trăim. Eroina ta, se mișcă, gândește și simte toamna în chiar inima ei, la marginea unei păduri. Evenimentul pe care-l străbate cu bătaia de inimă a adolescentei, este cel mai frumos din lume: întâlnirea unui om așteptat. Pe de altă parte, eroul tău, trece și el prin acele emoții firești, pe care ți le oferă întotdeauna întâlnirea cu o femeie. Indiferent, de natura acelei întâlniri! Se simte sub armonia cuvintelor tale cum palpită viața adevărată...Aștept să fiu părtaș întâlnirii dintre eroii tăi...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Bogdan regret că te-ai operat. Aceeași hernie inghinală m-a rugat și pe mine acum un an să îi țin companie în sala de operație, și sper să nu mai am probleme de acum înainte. Îți mulțumesc pentru considerațiile tale asupra textului meu și aștept să te citesc în continuare. Așa cum ți-am spus și în comentariile mele, scrisul tău va parcurge etapele necesare și se va limpezi, va prinde contur. Cu condiția ca, atunci când te așezi la masa de lucru, să te gândești că faci cel mai minunat lucru din lume!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Dragoș, un text trist despre un zbor frânt de pe muntele cel mai înalt și pur din Univers, care este iubirea. Îmi imaginez ce simte personajul tău, de ce din strălucirea stelelor a rămas doar un praf sideral, pustiu și rece... Îmi place cum scrii, iar trimiterea la \"Atelier\" a acestui text mi se pare un pic nedreaptă. Dar cum lucrurile pe lumea asta sunt făcute într-o ordine care trebuie să fie respectată...
Cu prietenie, Emil Iliescu

Este adevărat, Raluca, viața ne-a fost dată și ne va fi luată fără veste...Dar fără planuri, parcă, noi, oamenii nu putem trăi...!
Sunt însă cu totul de acord cu tine: să ne bucurăm de natura ce știe să ne dăruiască mereu părticele din sufletul ei, să ne bucurăm de \"animăluțele blânde\", fiindcă și ele fac parte din viața și planurile noastre...
Încearcă să te desprinzi de textele scurte, ia cuvântul de piept, cum se spune, și luptă-te cu el. Puteți construi lucruri minunate împreună!
Cu prietenie, Emil Iliescu

Bogdan, metafora mâinii, care toată viața s-a obișnuit să facă într-un automatism feroce același lucru, să muncească, se poate răsfrânge și asupra destinului uman. Din păcate, mulți dintre noi suntem asemenea mâinii tale, facem de o viață aceleași lucruri și la final, ne îngrozește gândul că puteam să fim altfel și n-am încercat. Ai un scris care vădește că simți ceea ce așterni pe hârtie, poți descrie în cuvinte simple, dar profunde prin esența lor, sentimentele care-l domină pe om de la starea de copil până la cea a senectuții. Te voi citi mereu cu plăcere!
Cu prietenie, Emil Iliescu
P.S. - Setează-ți calculatorul ca să nu-ți mai bată \"i\" cu caps lock după ce bați spațiu: \"și-I ajuta\", \"să-I spună\", \"Când I se părea\";
- Vreau să cred că nu mi-ai răspuns la comentariul pe care ți l-am făcut la \"Ereticul\", din lipsă de timp, nu din alte motive! Pe un site virtual, trebuie să răspunzi întotdeauna celor care te comentează, nu de alta, dar poate ai opinii personale de apărat și este bine să îți motivezi punctele de vedere! În plus, este un semn de respect pentru trecerea fiecăruia peste gândurile tale!

Iulia, textul tău dovedește sensibilitate și îmi place felul cum reflectezi asupra naturii, care pentru fiecare din noi are o semnificație și un mesaj aparte.
Există pasaje curate, aproape de sufletul celui ce te citește: \"Să te întinzi în iarba iar ea, ocrotitoare să te acopere...să te facă uitată, până strigă ceilalți că vor să plece iar tu nu ești nicăieri?\", \"Si pe când temnița sufletului nostru se va preschimba în flori, în fluturi, în...nimic...sufletul liber va reuși poate în sfârșit să zboare, să se dumireasca și el cam cum se vede lumea de acolo ..de sus\", \"Caută un câmp fără case sau o pădure fără cabane și-ncearcă singur să vezi ce simți\", \"și poate următoarea dată voi fi și eu altceva...un fir de iarbă să treacă timpul mai repede sau un trunchi de brad din care să se cioplească o cruce pentru o troiță pe care ei,oamenii,o vor așeza sus...sus...în bătaia vântului...\";
Va trebui să fi atentă, însă, la o serie de minusuri, care îți văduvesc pe alocuri textul de încărcătura lui interioară:
- nu ești consecventă cu diacriticile...când le folosești, când ele nu mai există în text;
- faptul că după virgulă, nu bați spațiu, îngreunează diferențierea sensului unor cuvinte și al frazei în general;
- Science-fiction(nu, since-fiction), dar totul se poate scuza unui debutant, când tastatura nu prea te ascultă și uneori îți mai fură din litere. Se întâmplă și altora, crede-mă, vorbesc din proprie experiență!
În general, ai o exprimare fluidă și plăcută ochiului și gândului. Deci, modifică-ți aceste mici greșeli, inerente, așa cum am spus, și te voi citi cu plăcere și de acum încolo.
Cu prietenie, Emil Iliescu

D-le Crăciun, când ești într-o situație limită, când propriul copil se află în mâinile celor cu care ar trebui să negociezi și cărora nu trebuie să refuzi nicio doleanță, atunci înveți ce înseamnă și cuvântul \"nu\". De la echilibrul psihic perfect, te poți trezi într-o stare depresivă fără ieșire, incontrolabilă și atunci recurgi la singura armă din lume, despre care nu ști niciodată din ce parte va trage: amenințarea. Ryan și Pamela erau doar separați, nu divorțați, și întotdeauna o dramă de genul celei petrecute cu copilul lor este de natură să unească din nou într-o familie doi oameni pentru care idealul căsniciei nu mai are aceleași granițe. Urmarea...? Nu știu, ce să spun, mi se pare că a trecut o viață de când am scris acest text. Ce vrei, așa e la o anumită vârstă! Îi las pe cititorii și prietenii mei, în rândul cărora, cu acordul tău, te voi număra și pe tine de astăzi, să o continuie...