Poezie
de dragoste
1 min lectură·
Mediu
în ziua aceea am tăcut. ți-am privit încheieturile. nici o urmă. erai întins privirea ta îmi țintuia pașii. în spatele umerilor începea să mi se vadă crucea.
ți-am tras ploapele peste ochi o pătură sub care puteai sta ghemuit. de abia acolo mi-ai aflat chipul.
zilele mele sunt pisici înghețate carora le frec lăbuțele și ele tot nu se trezesc. le strâng în brațe nu vreau să le îngrop. tremur.
te țin în brațe. tremur.
043.984
0

repetitia aceea a tinutului in brate (mai intai a vietii, apoi a obiectului dragostei), ca trecere de la eu catre celalalt, concentreaza, cred, intreaga cruce pe care o anunti la inceput.
imi placu, de aceea ma lungii aproape cat intreg textul tau.