Ela Victoria Luca

Multam, Marie, pentru astă scriere, eu din lumini am avut Nichita pe buze în zori:

de mult negru mă albisem
de mult soare mă-nnoptasem
de mult viu mai mult murisem

Ce bine că a fost, ce mirare că scriem...

Drag, Ela

multam, Lory, pentru ca acest mic textulet ti-a adus aminte de una de alta. de cum isi fac oamenii ginduri. Dupa cum vad, ai yimbit, ba chiar ai ris. Te astpet cu drag mai departe,
Ela

Mai, ce Barbati, mai acolo la tine, brrrrrr, biata Muiere, a iesit din pastera ei, si uite ce i se intampla, il gaseste pe musiu al ei zdranganind sosetele (cu inimioare?? sau inimioare cu sosete??), tele-jocul, cheile de la pivnita si mai ales \'frumoasa-i vecina noastra/scoate capul pe fereastra\", dar sa nu ploua ca ii fac norii baia cea de toate... zilele cu musiu. :)))

Si rid de azi-noapte cind imi amintesc, iar acu am ris si mai si. ;))

Drag, Ela

Indeosebi Eva. Tacerile noastre sunt ceva mai in lumina spiritului. Le auzi, le simti, le cauti. Multumesc pentru tacerea din cuvinte.

Lucian, prima strofa a fost ca o respiratie pentru mine, ca si cum m-as fi aflat pentru citeva secudne in alt loc, alt timp. Si cred ca se simte asta, intens. Multumesc pentru popasul aici, indeosebi inventind cuvintele pe torti.


Adina, este o atingere sacra, acolo unde trupul nu are decit rostul lacasului adapostind spiritul si iubirea. Da, micutule talmaci, aproape esti de cele aici aproape nespuse.

Multumesc voua,
Ela

Multumesc, Gabrielei, pentru primul ei popas pe malul marii mele de scrieri. Este si nostalgie in mine, si rasarit, si apus. Indeosebi marea vazuta, aici, in primul fragment, prin ochii copilei, care o descopera si se infioara, cu fascinatie si oarecare teama, ca orice descoperire. De aceea rasuflarea poeziei este intretaiata. Copila va creste, insa... Si va descoperi mai departe, va trai marea, si va spune povestea ei intreaga, femeie fiind.
Drag, gabriela, si te voi cauta la fereastra.

Firefly, tu ai inteles, chiar si cu melancolia zorilor incetosati, ce am dorit sa redau aici, in prima parte a marii promise: ziua in care, la numai citiva anisori, copila descopera marea. Si apoi o leagana in ea, pentru a o regasi altfel, a doua zi.
Ne vom revedea cu zimbete clare,
Ela

Stai sa vezi acu mai frate
Ce-i cu nodul la cravate
Zau, ce fac? - il mai desfac,
Sau ca nu-l vad ma prefac?

Am, am, și-ncă cum! Stai să-mi iau petalele creponate. Și m-ai umplut deja cu povețe. Și eu pe tine :))

Drag, Tego, drag

Cu câteva secunde înainte de plecare, frumoasă întâmplare să te găsesc aici, prima, la numai câteva minute după scriere. Eu cred că întâmplările noastre într-o zi mai înnegurate, într-o alta mai înseninate, ne sunt înrodire. Vor fi de-acum personale. Mulțumesc pentru că ai simțit frumosul aici.

Daniela

Rotarule, m-ai amuțit. Am rămas și fără umbra umbrei mele și încerc să mai fiu Om, căci în destinul de om e cam dificil să fii. Mulțam,nu știu cum va fi dimineața. Însă atunci se vor vedea cu certitudine umbrele în lumini. Te mai aștept, pe sărite, cu sărite (sper că nu și din sărite :))
Drag,
Ela

Albule, cit de mult conteaza impresia ta pentru mine, deja cred ca stii. daca nu ti-am data asta de inteles pina acum, rusine mie :)) Multam pentru ca m-ai inteles. Te astept sa presari urme cind poti.
Drag,
Ela

Syril, acum înțeleg de ce am încercat să nu citesc azi textul tău... M-ai tulburat în așa măsură, încât nu știu dacă ceea ce scrii mă plânge sau ceea ce este ca trăire în scrierea ta:
\"n-o să pot rămâne mult timp nici la birou, oricum, nu eram bună de nimic și oricum, îmi târâiam suferința cu mine, ca pe-un bagaj pe care nu aveam cui să-l las și nici unde, nu era nici un loc în lumea asta, pentru bagajul meu…\"
și
\"Acolo, îngenuncheată, cu fruntea în pământ, cu buzele pe genunchi, ca un copil în pântecul tău, devenisem doar ureche a sufletului meu. Și-mi auzeam urletul ridicându-se și crescând, urlet de plâns fără voce, urlet de ură către Dumnezeu, ură plină de disperare, de neputință, de speranță, de dorință, de furie, de iubire, de amintirile copilăriei, ură plină de rugăciune. Atunci, în ziua aceea, în clipa aceea, cu ură l-am rugat să mori. Nu mai știu apoi, ce a fost. Ce a mai fost. Doar că, în clipa următoare, în chiar clipa următoare, plânsul meu tăcut, înecat, sugrumat, s-a transformat intr-un hohot dement de ras\"...

Lacrimă. Fără cuvinte.

Drag,
Ela

Ama, incintata am citit commul tau, descriind usi pe care impreuna le-am inchis si deschis, cautind acolo, inspre inimi, cheile sol, sau cheile ce sunt ascunse in priviri, sau pur si simplu taceri. Cit de frumos ma tii minte, iti multumesc, inseamna ca am nimerit pe usa din miezul sufletului. Drag...

Ma faceam fereastra, caci asa fiind, inchisa sau deschisa, transparenta ei iti permite o patrundere de privire intr-o lume in care usile nu iti mai lasa accesul, nici macar al unei priviri, al unui zimbet sau al unei trairi. Ferestrele noastre, da... Multam fain...

Drag voua,
Ela

Bodoganelule, e grav, maica, grav, teai dat cu romul, dupa cele doua cucuie, apai ce sa mai zic acum, ploaia te biciue, tenisii miros a toate cele imbibate in alcool si ele, mintea nu mai functioneaza, e rosie nu verde, ti s-au oprit deja mainile pe sticla, inghetate, desi afara azi sunt peste douaj de grade... Maica, ai si tu grija de tine, ca asa Imparat pe agonia, numai bulibasa mai este. :))))))))

Victor, aici este un tablou al unei povesti, o femeie imi povestea despre culoarea ei de ieri. M-am gindit ca este un fel de renastere, in cele din urma, am lasat-o intai sa isi adoarma trecutul. Multumesc pentru cit de frumos descifrezi intre nuante.

Multam voua,
Daniela

Mai sa fie, maiestrie
Si cu dulce must din vie,
Sa pogori peste dusmani
Si cutit, si bolovani

Și de-oi mai uita de Luca
Ia un gând și te-oi ruga
Să te lepede de-otrăvuri
Si de mai proaste morăvuri

Dedal, raspuns adaugit: dimensiunile in care am vazut poemul tau nu au desprins strofele pe parti sau \"cu italice\"-\"fara italice\", ci numai din jocul fin al lumilor, o alta perspectiva ce se contureaza in filigran. Patru lumi am scris, nu patru parti, nu am analizat, nu am decupat, ci am privit in perspectiva, dimensional, ca fapturi si firele dintre ele, asa cum sunt aici asternute in versuri sau printre versuri. De aceea am scris si demonii, precizind versurile, si imagourile femeii (diferite e drept) si imagourile \"observatorului\" etc etc. Cred ca acel comentariu al meu pare ca este prea incriptat. Si totusi, la o anume lectura poate fi inteles, fiind exeplificate. Multumesc mult pentru ingaduinta.

Drag, Ela

Magdalena, asa cum ma citesti tu, intr-o aplecare dinspre mit spre paminturi, dinspre vesnicie spre pieritoare si cenusii zile, imi faci o mare surpriza: de a fi inteles cit de simplu dansam cu totii pina ni se tocesc pantofii zilelor si noptilor pe pamint, insa nu uitam ca esenta e dansul... Asa cum nici pescarsul nu zboara. E Zborul. Johnatan.

Multam Magdalena ca poti elibera cenusiul din tine. Uite-l afara!

Raul, ma bucura ca incet-incet intrezaresti marea, o poti asculta. Intr-o zi o vei vedea, o vei vedea. pe curind, Aprilie.

Catalina, multumesc, intr-adevar aceasta mare este altfel decit celalalte, in fapt fiecare din ele spune altceva, este o evolutie. Catalina, radacinile mele sunt pe ape. Unele doruri se si scufunda, asa le este menirea. Liniste, suflet, eu stiu sa inot si pe sub ape si imi tin bine rerspiratia...

Tego, Daniela Luca nu face decit sa treaca, nici deasupra nu este, nici dedesubt.
Am fost și-am citit în fugă ici-colo.
Bătrânește-așa, îți zice Ela: de erai tu biet, apăi m-ai scriai așa? Te mai priveam eu așa, fără eclipsă?

Drag, Ela

Cristian, sa iti scrii povestea, o astept, poate ca umanul din noi vibreaza, in arta si in viata, la fel de targic, la fel de comic, ca-i seara, ca-i dimineta. Unii copii afla asta mult prea de timpuriu.
Multumesc pentru alte tale cuvinte si te astept mai departe.

Drag, Ela

Si uite la ea cum ride, ride atit de frumos si de inalt, incit nici o copila nu o va putea prinde din urma zmeului plin cu seminte de fericire. Ochii aceia de Iulie, are povestile inca vii.
Frumos peisajul acetei zile de iunie, in joaca aceea cu muuuuulte mingiute. :) As mai aduce una verde-albastra-cenusie. :)

Drag, Ela