Marea promisă (V)

dragoste \"sub ape\", iubire asteptanda, dorinda.. cata armonie intre impletirea de sentimente si chemari, intre ea si el, intre mare si ei..
lumina, noapte, soapte, dorinte, asteptari, palme, urme, luna, saruturi, ape de inimi, marea.......

cu o cafea,
Aprilie

Pentru a scrie in noaptea asta Marea si dragostea de (sub) ape, m-am dezgropat din adânc de pământuri. Poate că îngerii mi-au cântat, sau poate că acel cais era atât de aproape de mare... Ea, femeia, de dor dorinde...
Drag, încep să simt scorțișoara,
Ela

mă caut în tine și marea mă știe femeie
iubind mai albastru
aproape deschis
verde din jad piere sub alb
trupul tău nu mai poate
de dor îndurat
sub pleoape
sub ape

placut enorm aceasta strofa...o fur si-o ascund in sufletul meu...:)

drag,
Carmen

Aceeasi strofa o remarc si eu!

Syril, mă bucură că ești hoață. Nu-mi las marea furată de orișicine :)) Te aștept după ce o ascunzi bine.

Elena, mulțam de trecere, finalul îmi place și mie, întotdeauna aștept un final plăcut. revino când îți mai place.

Doresc doar sa multumesc celui ce a stiut sa ma aduca marii inapoi cu faclii vii trei nopti, aprinse de atit de departe. Cred ca fara petalele lui de ginduri si trairi sincere nu as fi putut scrie nici caisul, nici Ingerul si cu atit mai putin Marea promisa - Femeie de dor.

amețesc rotind înfiorată luna
(...)
spre umeri de cer sărutul
îmi pierde orizontul
îmi pierde pământul

Dacă nu ai fi și tristă, aș zice că ești în al noulea cer...
Dar ești, totuși... în al noulea cer al poeziei...

te vad foarte vulnerabila aici in pagina aceasta, citindu+ti textul. vulnerabilitate de bun augur, cred eu. marea 5 nu seamana cu restul marilor tale. are ceva in plus si daca o sa+mi dau seama ce anume, o sa revin. de departe este cea mai tentanta intindere albastra pe care ai asternut+o pe hartie.
drag
Costin

Ioane, ce spui tu acolo frate! In al noualea cer al poeziei?! Taci, ca te aud zeii si muzele si ma pedepsesc lasindu-ma fara inspiratie!
Sa nu uitam ca \"cer\" e la mijloc! Intre mari si paminturi...
M-ai zimbit o lecuta si zau prinde bine! Ca si epigramele... :))

Drag,
Ela

\"vino tu astăzi în mantie\"

\"în tine se nasc amoruri sărate
voluptos răsucite în castele
pe urmele tale
pe urmele mele\"

\"mă caut în tine și marea mă știe femeie\"

Promisiuni frumoase de vers. Dar, atenție, ai tendința să banalizezi ușor discursul prin folosirea unor cuvinte demult vlăguite de sensuri, prin întrebuințare repetată...

La ioan_peia@yahoo.com, poți găsi și alte promisiuni de vers, dacă ți s-ar părea interesant.

Tentatia vulnerabilitatii o are orice femeie de dor, iubind marea, iubind cerurile, iubind - de ce nu? - Barbatul in mantie. Nu un anume barbat, Nicholas, ci Barbatul. Si stim ca orice vulnerabilitate ascunde in ea o forta. Albastra.
Merci, \"l\'important c\'est la rose\",
Ela

Un text romantic, zvelt, feminin, aproape adolescentin. Poate n-ar strica să mai condensezi și mai renunți la unele locuri comune. Se vede că este personal. Dacă vede și el atunci probabil că e bine...

Virgil, nu te lasa derutat de cuvinte, frumos si paradoxal este ca \"el\" nu prea are cum sa vada, fiindca inca nu exista. Aproape adolescentin, da, aproape matur. In ordinea a cincea a marii acolo ajuns-a povestea: la o femeie nici fatuca nici matura.
Mersi pentru trecere, la a sasea mare voi fi fiind mai condensata si... maturizata. A saptea va fi inteleapta. Sper sa ai rabdarea sa treci marea.

Drag, Ela
(cel caruia i-am multumit este un simplu prieten de departe)

P.S. - \"personalele\" imi sunt la personale, sau la eseuri aniversare, sau la pagini de jurnal

,,in tine se nasc amoruri sarate
voluptos rasucite in castele
pe urmele tale
pe urmele mele``
...e de`o frumusete rara versul acesta Daniela.

...atat de multe imagini alearga, intre versurile tale \"saruturi inrosite pe apus...ochii tai danseaza in dragoste noaptea...fosfor ce-orbeste tarziu visul marii\\palmele-ating alte vuiete-n mine....in tine se nasc amoruri sarate...\" alearga, parca ar zbura si pana sa te trezesti, s-ar pierde in departari. Ela, draga, imaginile vorbesc despre dragoste, dar in spatele lor se regasesc (vede sufletul meu) o mare de durere. Esti nefericita, si pe noi ne amagesti cu miere sa te vedem asa cum tu nu esti. Crampeie din viata ta se regasesc in cateva dintre poeziilor tale, \"Candela caisei\" \"Ingerii te asculta si azi\" precum si celelalte \"mari promise\".
Angelica ta faptura, ale carei probleme au ramas in planul doi, plange cu lacrimi \"cuvinte\" si crede sufletul meu... plange dumnezeieste...
cu drag...
...te sarutez...
cata

Loredana, multam pentru aceasta aplecarae atit de feminina asupra versului meu.
Drag,
Ela

Catalinule, eu nu-mi ascund tristeti, ele sunt si se aseaza intr-o pagina sau alta. Uneori sunt domoale, alte ori mai intense. Ca la fiecare. Insa de dor si de mare cind scriu ele se inneaca in soare blind si se fac lumini ferice.
Ma bucur sa ma citesti,
Drag, Ela

Ela, tot aici sunt și mă înfioară gândul că marea e atât de aproape! Parcă o văd, o simt...

vino tu astăzi în mantie
nisipurile se dezgolesc de scoici
sub sărutări înroșite pe apus
ochii tăi dansează-n dragoste noaptea
îmi fac somnul lumină
îmi fac dorință și vină - vis din cuvinte!

Ela, asta mi s-a parut cea mai frumoasa dintre marile tale. Plang si tac...\"dor indurat sub pleoape pe ape...\"

Nu am gresit acel\' pe ape\'...Dar nu ar fi atat de bine ca dorul sa poata pluti, sa nu se scufunde, sa nu se inveleasca niciodata in mantie de apa...

Raul, ma bucura ca incet-incet intrezaresti marea, o poti asculta. Intr-o zi o vei vedea, o vei vedea. pe curind, Aprilie.

Catalina, multumesc, intr-adevar aceasta mare este altfel decit celalalte, in fapt fiecare din ele spune altceva, este o evolutie. Catalina, radacinile mele sunt pe ape. Unele doruri se si scufunda, asa le este menirea. Liniste, suflet, eu stiu sa inot si pe sub ape si imi tin bine rerspiratia...

Ioanule (Peia), ti-am scris mai daunazi, nu stiu ce ai primit si daca da.
cum sa revenim la marea noastra, crede-ma ca in felul meu scriu cu un balans intre banal si unic, iar asta se vede. Mai am mult drum de parcurs pina sa ajung \"in al noulea cer al poeziei\". Am ani inainte si indrumatori buni! (danielaluca@pcnet.ro) Multumesc pentru sfatuire, voi lua aminte. Fiecare adaos de cuvinte de la voi ma fac sa caut mai inalt.

Florin (Hulubei)ma bucura ca auzi, vezi, atingi marea din valuri de vers si traire. Ma faceti sa ma adun in mine, sa ies mai frumos, de fiecare data.

Frumos ai incheiat raspunsul de sus... Dar iesi mai frumos de fiecare, data de mult! :)
Am citit si mai devreme, dar m-ai lasat fara cuvinte, nu am stiut ce sa spun. Este altfel, desigur, nu mai este vazuta prin ochii copilei, si eu nu vad nici o adolescenta aici, ci o adevarata femeie...Ce imi sare in ochi aici, este MULTA miscare. Sa enumar doar cateva dintre verbele folosite, care mi-au dezvaluit nelinistea pe care o aveai cand ai scris ( dar cand ai tu liniste?!) : \"se dezgolesc\",\"danseaza\", \"ating\", amorurile sunt rasucite, tu ametesti rotind, plutesc miresme, etc...
Mult drag,
Firefly.

Virgula este pusa gresit, scuze! Casuta ta am vizitat-o deja, ieri parca... Cu un inger oglindit in apa... Ai deci si tu casuta mea. :)
acelasi licurici.

Multam, licurici, da, este o fatuca in devenirea ei de femeie de dor, dupa ce a trecut peste imposibilele iubiri, iata, e altfel, si tot ceva ramine neschimbat.
Multam de trecere peste aceasta mare, draga mea.
Drag, Ela
P.S.Adresa \"casutei\" despre care vorbeam in comm pt tine o gasesti in comm meu pentru ioan peia, putin mai sus; voi veni spre mare (concret, fizic) si poate ma astepti. Iarta-ma ca am scris atit de incriptat, la tine.

Da, Ela, despre ea vorbeam, acolo ti-am trimis un inger, la acea adresa. Am inteles, o vazusem la un alt text, cred ca la candela pentru bunica ta.

N-a primit fata nimic, caci altu fel nu explicita! Stii doar ca doar oamenii mari si complicati au nevoie de explicatii multe (vorba Micului Printz). Trimite iar sau fa-ma sa aflu cumva.