Ela Victoria Luca

mi-e greu sa vorbesc. te rog doar revezi poezia ta:

\"cu rugu-i de mure-nstelat\" (din cauza licentioasa de cu_ru)
si
\"Poteci ce mi le scrijelești\" (din cauza de alaturare ce_ci)
si pentru a mai asterne citeva diacritice, chiar daca eu nu le am aici in comentariu. :)

despre toamna, asa sa fie, in palme. am scris in fuga, sunt doar citeva minute libere. :)

Ela

Ni că intră mai apoi comentariul tău. :) O, tare simpatică întruchiparea și punerea în scenă a lui Thanatos, mai că îți vine să tot dansezi cu el. Deși, dacă mi-ar fi dat să aleg, nu aș alege Brad Pitt. Am alte preferințe, încă nu le dezvălui. :) Și dacă preumblai așa rătăcitor și te-ai oprit aici bine fiindu-ți acum, e semn că ai mai eliberat din păsări. :) Mulțam de trecere.

Ela

\"totul a început cu enigma
simplă a vieții tale
și se va sfârși cu o enigmă
de necercetat\"

Eu deschid visul, împrăștii cenușa de miercuri spre joi, aoclo unde eliberez întâmplările și apoi las pântecului rotundul de lumină, spre a se auzi cum se nasc în alte timpuri copiii enigmei.
Și dacă atunci când scoica nu îți amintește vântul, ci doar rotirea lui prin ape, amintește-ți chipul cel mereu cunoscut.
Nu mai privi cu lacrimile. Ochii cer încă punctele de vedere. Mai trec uneori să văd pragurile și plec. :) Pentru a mă reîntoarce spre dumnezeul-lacrimă. :)

Ela

Behind the silence. Întâmplătorul și dublul orb, ai luat cheițele - știu că ai mai văzut și altele - și ai apărut. Ce întâmplare alinată, dublul nume înrudit. Acum, fiindcă știi cum sunt gratiile de argint, presează câteva clipiri. :) să vezi mai departele, cel neîntâmplător. Sau cum i-o fi numele dat de noi. :)

Ela

O să zâmbești, așa ca atunci când \"erai fericită\" fiindcă în timp ce postam acest text mă întrebam când și dacă Alina Manole va citi sau va lăsa semn. Desigur, am rămas o secundă uimită să văd apărând Alina Manole, numele, chiar dacă persoana e diferită.
Alina, o să zâmbești iar: acest poem nu este despre fericire sau nefericire, așa pare la suprafață. Și, dacă ar fi să vorbim despre pierderea fericirii, mai pot spune că nu prin scriere se compensează, cel mult se sublimează durerea de a pierde. :)
Mulțumesc pentru întrebări, tu scrie despre fericire, eu eliberam o întâmplare. A altcuiva. :)

Ela

Mulțumesc pentru rezonanță. În plus, din ce am citit în pagina ta, ai o anumită călătorie literară, de aceea percepția ta este cumva de connaisseur. Te mai aștept.

Ela

No, amu\', cum e cu brânza?
Că de-o ai or nu, nu-i bai!
Ciobanu îi dă osânza
Ea aleargă după... cai!

No, Ted, că de citit le citesc eu agale pe tătie poeziile tale, da\' amu aici nu am mai putut să tac, văzând cum anna karenina stă în fiecare femeie de-alături, indiferent ce destinație are. Fain e că prima strofă nu m-ar fi dus la final, iar acest element de surprindere a cititorului, pe care îl regăsesc la tine, mă face mereu să revin, fiindcă știu că nu nu nu, oricât de monton e glasul trenului, în poeziile tale mereu se schimbă un decor, un personaj, un sens, un rost...

\"ană ană îi spuneam dar nu înțelegea nimic în română
râdea și da politicos din cap
așa cum dau păpușile de ținut pe bord în mașină
în ochii parcă atinși de cataractă
se făcea deodată lumină\"

Și, da, poate erau doar farurile... dar aici, pentru originalitatea compoziției, pentru \"jocul de-a sensurile\", pentru imaginile bine redate, pentru cursivitatea planurilor, pentru actualul din discursul poetic, pentru lipsa oricăror forțări în expresie, aprind și eu o lumină. Merită găsită poezia și de alți trecători. :)

Ela

Ela

Da, poate că în acest ev mediu în care plutim, uneori algebra pare limba cea mai accesibilă, ca și cum, tatuați cu cele mai incredibile chipuri, nu mai putem arunca palmele, din liniile lor facem un șir nesfârșit de închipuiri, din care peregrinul chiril derivează o altă singurătate, care, din întâmplare, e inadmisibil de mută, de surdă, de încremenită, încât niciun noroc potcovit nu vine să-i zdruncine rulmenții.

Mă iartă pentru trecerea prin închipuiri, nu am deslușit sensuri, nu am interpretat nimic, nu am analizat vers cu vers, doar am răsucit un pic cheițele, cât să îți transmit un mesaj, dintr-un ceaslov din acest ev.

Ela

Vezi, femeia-i hotărâtă,
Știe bine ce îi place
Dragobetele-o ațâță,
Ea lui Vali nu-i dă pace!

Di, uite cum citesc eu poezia ta:

nu îmi mai pot controla degetele
cred că nu îmi mai aparțin
sunt doar semne
înscrise pe varuri
epiderma ta fluture

mă preling în tăcere
le ascult foșnetul
chemând cuvintele încet
la marea împărtășanie
goale înalte
atingând dezinvolt
carul mare

le sărut spiralat
ca și când l-aș păstra
pe fiecare în dreptul inimii
în semn de recunoaștere

ele dansează Circus Polka
cu pletele răsfirate-n hiat

Nu am schimbat nici o idee, am renunțat doar ici-colo puțin la accentuări sau la rima involuntară iubi-inimii, am schimbat \"țopăie\" fiindcă prea frapa în acest ansablu, am renunțat la varuri fiind de ajuns hârtiile (albul inclus, desigur ;) ), am evitat foșnet-flămânzit. Cam atât, în rest este o curgere frumoasă.
Și, of, cum să facem cu titlul? Îl lăsăm așa? :)

Ela

Sunt mulți cei ce simt că Domnul nu e cu ei. Și indiferent dacă eu sau tu sau alții le spunem că nu este așa, că Domnul există și pentru ei, nimic nu îi face în viața asta să simtă autentic o protecție sfântă. Și ar mai fi multe de spus, dar nu mă pot îmbrăca încă în frig. :)

Ela

nu-l mai aștepta. este.

erata: mi-am spus; însă...

Îți mulțumesc că mi-ai reamintit de Noica, citind titlul eseului mi-am spui că numai despre Noica poate fi. Și așa a fost. În urmă cu nouă ani, mi-a redeschis o pagină a spiritului, cândva descoperită, prin adolescență. Însî abia când am pășit pe treptele cele de trecere am înțeles că ceea ce este scris, se întâmplă. iar Noica a fost un Întâmplător cu douăzeci și șapte de treceri. Cât despre maladiile spiritului, puțin ar fi putut descrie mai nuanțat și mai precis suferința cu toate nuanțele ei - suferința spiritului, reverberată în suflet, în corp...
Cornel, nu e inutilă nici o stație, nici o călătorie, fiindcă nu suntem singuri, oricât ne-am ignora alteritatea. Tu cred că știi asta deja, demult.

Ela

Mi-am dorit să scriu într-o zi un \"personal\", \"El și Ela\". Cu aceste cuvinte din final. Mă tulbură găsirea lor aici, pe pagina ta. Și nu este prima oară, nici ultima, când mă văd aici mai bine decât în mine. Mulțumesc...
\"Ea există doar pentru ca El să moară cuiva\"...

În care ceas mă vei naște, Femeie?
În cel în care voi muri...

Ela

Ionuț, mulțumesc, cred că nu există text de-al meu care să nu plece din suflet, chiar dacă se împiedică în banal sau metafore. De-acolo pornesc toate. Mă bucură că uneori reușesc să le mențin în suflet până la capăt.

Alexandru, Castaneda e foarte puțin, fiindcă aici e trăire proprie. Am ales un registru anume de trasnmitere, doar pentru a putea metaforiza pe alocuri. Da, poți combina gândurile în fel și chip, esența lor rămâne, indiferent de compoziție. Ai \"văzut\" bine. Te mai aștept.

Diana, fragmentarea nu e decât aparentă. Cercurile se deschid amplu, spiralând sufletele, cumva, atât cât permite punctul de vedere. Mulțumesc pentru apropiere.

Ela

\"Orice splendoare mă doare\", mi-ai amintit. Mă bucură că vezi frumosul în timpul poeziei. Mulțumesc.

Ela

Impresionată de imaginea ta, mai mult, de cele câteva gânduri pe care le-ai scris alături de ea. Secretul este că am iubit întotdeauna ruinele. Am crescut în Tomis. Am atins nu demult Jumiège, ruine albe din anul 900. Și tot așa. :) Mulțumesc.

Ela

No, amu, io cred că ridici o falsă problemă, doar ca să mă muștruluișeti că intru pe un teritoriu la care îți simți apartenența deși, desigur, cumva ne regăsim în-rădăcinările lingivistice; dar mă și ironizezi ușor (sau așa vreau eu să aud) cu prolificul, fiindcă așa ai simțit acum, preaminele. Și acestea fiind pe alte două paralele deschise, eu voi scrie prea rar în spaniolă câte un titlu, atunci când își are sensul să existe. În rest, tu știi că apele mele sunt dinspre Sena venite, orice aș face. :) Trecând prin Marea Neagră desigur. :))
Am reținut limita pe care mi-o așterni, Andu, dincolo de surâs. Și voi încerca să nu te iau în noaptea asta prea în serios. Iar soledad, e soledad... După cum binie știi. :)

Ela