Jurnal
el și ela
Ioanei
1 min lectură·
Mediu
în care ceas mă vei naște femeie?
în cel în care voi muri
atunci vei nunti apa cu sângele
și nu vei mai uita să te îmbraci în frig
până la viață
vei scrie despre cum se bea vinul
înainte de dragoste
și despre ochiul cel de noapte deschizător
eu nu voi mai fi fiind
decât o lumină de tine născătoare
copil descântat între mine și dumnezeu
în care ceas mă vei muri femeie?
în cel în care voi bea din apa nuntită
cu sângele tău
și nu voi mai avea negru ombilical
între pântecul meu
și ultima ta respirație
atunci vei ști
că ai scris despre cum se toarnă vinul
peste ultima urmă de pământ
și eu voi fi fiind
secunda adormitoare de la căpătâiul
unui copil fără dumnezeu
044.565
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 130
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “el și ela.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/jurnal/167110/el-si-elaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Oare există copil fără Dumnezeu? Mă plînge imaginea aceasta. Mă îmbracă în frig.
0
Sunt mulți cei ce simt că Domnul nu e cu ei. Și indiferent dacă eu sau tu sau alții le spunem că nu este așa, că Domnul există și pentru ei, nimic nu îi face în viața asta să simtă autentic o protecție sfântă. Și ar mai fi multe de spus, dar nu mă pot îmbrăca încă în frig. :)
Ela
Ela
0
din tot sufletul îți mulțumesc...mi-ai amintit că în fiecare moarte există o naștere și în fiecare naștere pândește o moarte.
poemul tău e minunat. eu sunt oricum subiectivă în ceea ce te privește. consideră că sunt o coardă sub cuvintele tale și de fiecare dată rezonez perfect.
consideră că poemele tale sunt porți prin care eu intru în spațiul de dincolo de cuvinte, acolo unde veghează ochiul întors.
mulțumesc!
ioana.
poemul tău e minunat. eu sunt oricum subiectivă în ceea ce te privește. consideră că sunt o coardă sub cuvintele tale și de fiecare dată rezonez perfect.
consideră că poemele tale sunt porți prin care eu intru în spațiul de dincolo de cuvinte, acolo unde veghează ochiul întors.
mulțumesc!
ioana.
0
Cum să îți spun mai mult decât ești? Fiindu-ți. Acum, taina etse că atunci când mi s-a pus această primă întrebare, a curs tot ce a urmat după ea, dar numai îb gândul meu, el nu a auzit, el nu a auzit niciodată cum îi vorbesc în gând. Și a fost alegerea mea. Căci nu se putea altfel.
Ela
Ela
0
