Ela Victoria Luca

vă rog nu mai ștergeți și repostați texte. acesta l-ați postat deja de 3 ori. dacă aveți corecturi de făcut, intrați pe link \"Poți edita/corecta acest text.\" și vi se deschide pagina de editare. altfel, este totuși nefiresc să aprobăm de \"n\" ori un singur text al aceluiași autor, când sunt încă zeci de aporbat zilnic. mulțumesc pt înțelegere

Gabriela, da, e o tensiune continuă viață-moarte, nașterea fiind undeva scurt-circuitul, cel care rupe acest lanț, pentru a-l țese altfel, ami departe. Mulțam frumos.

Robert, tu ai aprcurs povestea în defășurare, ai mers pe urma pașilor \"evei\", i-ai perceput des-ființarea, apariția, iubirea, teama, umbra, pierderea. Mulțumesc pentru că poți vedea totul așa clar.

Ștefan, da, am lăsat printre stări și nesiguranța, și incertitudinea, o tăcere în care totul se adună, vibrând viu, chiar dacă sună departe clopotul. Mulțumesc.

Ela

Copilă fiind, credeam că în paradis erau portocali. Mulțumesc pentru că ai desprins elementele esențiale din compoziție, așa este, când mă tem, strigătul devine ecou, și e viață, și e moarte, și e negru, și e auriu, e ceață, e trenă, plâns...

Ela

diacriticele au devenit obligatorii. va fi precizat și în regulament. a existat și un articol de primă pagină pe acest subiect.

oops, nu mă știam en vogue, de obicei sunt demodată sau avant la mode. mulțam, ai trecut și tu prin ziduri, pesemne, cu strigătul mut din tine, de percepi așa materializările/dematerializările; și timbrul. gracias.

Ela

foarte bună ultima strofă (mai puțin accentuarea \"nebune\", după ce deja ai scris \"turbate\", e de ajuns). din prima aș elimina ultimul vers. din a doua aș elimina ultimele două. citește așa, fără ele, și vezi cum simți. (ai un mic typo la \"si mâine\"). aș renunța la inversarea \"bipede închipuiri\", sună fain \"închipuiri bipede\".
oricum, bine redată senzația de pierdere de sine și pierdere a realității.

ela

Anișoara, te rog corectează cuvintele în care lipsesc diacriticele.
Taie și spațiul aici:
\"zid-de- demarcare\" - înainte de demarcare
și aici:
\"-“ Luna, unde este?”\" - taie spațiul dintre ghilimele și Luna. și pune spațiu între linie și ghilimele. (idem la: -“ Stele, )

ar trebui așa:
— “Stele (aici fără virgulă)
și
— “Luna, unde este?”
(cu alt0151 se tastează linie medie; tu ai scris cratimă)

Mulțumesc.

remarcabil jocul poetic, trecerea prin stări de neputință, până la eliberare, cromatica imaginilor bine aleasă, antropomorfismul bine dozat, coerența compoziției, ritmul bine susținut, foarte bun începutul, iar finalul, așa, cu mesajul etic, este o accentuare a mesajului întregii poezii.
recomand spre lectură.

ela

no, io-te am auzit bine \"strigătul\" tău. mi-o plăcut și inversarea. am unit unde era de unit, bună percepție. și am eliminat acolo, că, da, dreptate ai. mulțam fain.

ela

Gabriela, desigur, în putredul lumii există încă și miracole, și frumos, și bun. Când ne doare putredul, singura alinare este regăsirea, înălțarea din toate cele rele. Da, neîntâmplările sunt încă, așteaptă să le trăim.

Uln, mulțumesc mult, nu știu dacă e bine sau rău să te regăsești atât de mult în acets poem, dar dacă vorbește din tine, înseamnă că nimic, nimic de aici nu îți este străin. Nici aripile celorlalți, larg deschise.


Miruna, eu tac și în fața splendorii, și în fața durerii.Atunci când vorbesc, scriu, acționez, mă manifest, înseamnă că este bine, totul este trăibil, îndurabil. Înuntrul se răsucește, ieșind din el însuși, nu doar în vis, în real.


Carmen, mulțumesc, da, este o definire poetică a empatiei, asta a fost intenția, mă bucură că ai surprins.


Alina, nimic nu este dezgustător aici, dimpotrivă, este împărtășit, asumat și trăit, până la limita limitelor. Nu contează uneori nuanța, nici roz, nici opranj, nici albstrul măcar. Nuanța acestei durerii cred că nu s-a inventat încă. Sau nu o vedem noi.


Anghel, mulțumesc pentru aprecieri, sper să am atât maturitate și conștiință să nu pic în manierisme și alte isme. Până acum m-a ferit \"spiridușul\", sunt greu de încorsetat, nu intru în tipare. Și sunt îndeajuns de spontană și îndeajuns de temeinică. Și simt bine pericolul, cu mult înainte să se întâmple.

Ioana, este un viu dureros da, trezirea aceea în corp, simțind toate trecerile, toate pierderile din tine, toate morțile; mintea poate cuprinde, da, lumea \"în plamă\", dar palma este uneori atât de neputincioasă, încât abia poate insufla viață în celălalt. De simți fiecare vibrație din această poezie, eu rămân tăcând.


Ioana, mulțam, ai avut dreptate. Accentuarea dorită d emine la început era o repetiție în surplus. Am modificat. Să mai treci, nu e deloc inutil.


Alina, bine ai rostit \"carnea durerii\", conștiința materiei, într-o lumea parcă din ce în ce mai strâmtă, mai bolnavă, mai pierdută. \"Dumnezeu ne-a făcut mai întâi durerile\", fiindcă fără el nu ar mai fi înălțarea. Mulțumesc mult.

Ela

aș cânta o geampara, dar nu am versurile corespunzătoare și cum nu-mi ies din prima, nu mi-or ieși nici din a doua sau a câta o fi să fie, să mă spele marea de tătie păcatele. spun tătie că am și-o ramură arde-lenească; \"tulai Doamne\", m-o uns pe suflet jurnalu mătălică nașule, că așa-s eu fină (uneori, în zilele impare) și fiindcă la Craiova mi-e o altă rudă pot spune și \"văleu, muică\". după așa zi, așa ploaie. să mă spele și pe mine, diletanta din off.
(dar cu cripta aia ce-avusăși, muică?)

a se citi mai sus, la punctul 4: bibliografiei

adina, pentru că ai perceput confesiunea, rotundul, inter-spațiile și neputința de a reda ceea ce nu se poate reflecta în oglinzi.

ionuț, accentul aici e pus pe ireal, indiferent ce nume poartă: fantasia, tărâm înalt, astral, delir, fantasmă, închipuire, apariție, joc de umbre etc. mulțumesc pentru cum te revezi aici.

mihai, înțeleg ce spui cu v3, însă acolo am punctat ce nu se reflectă, iar faptul că tot eu pot vedea ce nu se reflectă, înseamnă că mai pot vedea, adică ceva îmi permite încă să fiu un corp plutitor. mulțam.

cătălinule, bun revenit, mă bucură că poezuca aceasta ți-a re-deschis sufletul, ți-a readus aminte de trăirile tale, de lumea ta de aici și de dincolo. asta e tot ce contează uneori, când scriem. mulțumesc.

ela

Lucrând de 9 ani în domeniul editorial, la 2 edituri de specialitate, confruntându-mă cu diverse situații și probleme legate de drepturi de autor pe plan local, dar mai ales în colaborare cu edituri internaționale, fiind la curent cu Legea Drepturilor de Autor - link atașat mai sus și de Adriana Popp -, fiind la curent și cu regulamentul site-ului www.agonia.ro, precum și cu precizările legate de introducerea în \"biblioteca virtuală\" a lucrărilor autorilor clasici și actuali, constatând și deschiderea și transparența corespondenței dintre editorul șef al site-ului și dl Francis Grunberg, nu rămâne decât să menționez că administratorii site-ului nu sunt în culpă în această situație și că au luat măsurile necesare pt soluționarea acestei situații.
Procedura de introducere într-o bibliotecă virtuală trebuie să țină însă seama de autorii care dețin drepturi de autor exclusive, precum și de situațiile în care editurile dețin drept de autor exlusiv pentru anumite lucrări, în momentul în care cineva introduce un text în biblioteca virtuală (ex: Mircea Cărtărescu, dacă deține drept exclusiv, sau editura care îl publică deține drept exclusiv, atunci cel care dorește să introducă un text de Mircea Cărtărescu într-o bibliotecă virtuală trebuie să ceară permisiunea deținătorului de copyright; menționez că exemplul l-am dat aleatoriu).
O condiție obligatorie este să se menționeze la introducerea unui text în bibiliotecă sursa de unde a fost extras textul sau fragmentul de text, precum și copyright-ul. De asemenea, NU se admit în biblioteca virtuală texte cu greșeli de scriere/editare sau texte fără diacritice.
Autorul care își ia răspunderea să introducă în biblioteca virtuală un text trebuie să țină seama:
1. de legea dreptului de autor
2. de regulamentul site-ului
3. de corectitudinea textului
4. să precizeze sursa conf. standardelor internaționale pentru menționarea biografiei.

Problema ridicată de dl Grunberg, la sesizarea Editurii Humanitas sau nu, este o problemă de principiu. Administratorii site-ului sunt la curent și și respectă legislația, și prevederile actuale; problema se pune cu privire la gestionarea bibliotecilor virtuale, care sunt din ce în ce mai numeroase și accesibile oricui.
Problema nu este de încălcarea unui principiu editorial, fiindcă aici nu suntem o editură. Ci este vorba de dezechilibrul \"bibliotecă virtuală\"-\"bibliotecă reală\".

Mulțumesc dlui Grunberg pentru înțelegere și aduc și eu scuze, personal, pentru situația în care s-a aflat dumnealui, sperând că nimic din cele de mai sus nu i-a adus vreun prejudiciu.

Mulțumesc, cred că știi cum este să stai rotund în tine. Și mai ales cum este phantasia.

Uln, izvorul este în noi, își deapănă poveștile, mai cu plecări, mai cu rămâneri, mai de când e lumea, mai de curând. Noi să le spunem mai departe. Mulțumesc pentru cum ai ascultat aici.

Miruna, aproape altfel. Esența e aceeași, am cumva alt fel de a exprima trăirea, ideea, imaginea. În rst, eu, așa, cu eratele mele incluse. Mulțam.

Ela

don joan? :)

Mulțumesc, dacă simți poezia încă din câteva cuvinte din titlu, pentru mine este deja prea mult. (Scuze pt întârziere, acum am văzut comentariul tău.)

Mulțumesc, e abia respirabil, e greul cel ce se simte între spații interioare, este o anume transcendere, cu prețul plătit deja pt asta.

Ela

conf. regulament, a nu se scrie cuvinte în întregime cu majuscule nici în titluri, nici în texte. vă rog corectați. și vă rog citiți regulile de pe prima pagină.