Iarbă geloasă

Ce ai scris aici, draga Ela, e de o tristete adanca, de o mangaiere indepartata, de o singuratate infioratoare.

Un gand pentru tine, in versuri:

precum o pasare, obosim a mai zbura
ne scuturam, cadem, ca o floare de mar
in adancuri ne inchidem
tacem tot mai adanc
precum o mare
dar,
ca inimi,
mereu ne intoarcem
sa iubim.

Accepta si o poza, venita de departe. Iti vei lua inapoi aripile, si le vei intinde peste ceruri si mari, Ela.



In tristete te rog si eu, ia-ti aripile inapoi
Din adanc,
Raul.

Raul, drag, aici ce-am scris este de o subtilitate mai fina decit firul de iarba gelos pe o femeie.
Multam, poza este minunanta, iar cuvintele tale imi bucura privirea, draga prietenas.

Ela, cu zimbete in fire de par

pierise-nverzită o nelămurire
iarba geloasă și ea pe-o femeie
încruntată mă mustră mă trage de plete mă iartă
îmi spune nici ochi nici buze nici mijloc
nu au a ei unduire în vânt
nici liniștea ei când crește

Percep în poezia aceasta un fel de desfacere-refacere din cele mai sigure trăsături fizionomia poetică, reușind pe deplin. Un fel de meditație plină de frământări, o reîmprospătare lăuntrică. O criză existențială, marcată de neliniști și incertitudini: și fluier n-am flaut / și zbor nu am aripi / și cânt n-am cuvânt / și ard nu-nfierbânt / și merg nu am pas / și cer nu am glas…un fel de ,,covalescentă,, prelungită, înclinată mai mult spre confesiuneși spre observarea fără cripsare a lucrurilor. Tonul nu e al resemnării, e doar al confruntării cu timpul ,cu…în final autoarea se autoportretizează:și mi-s / liră

Marie, cum mi-ai desprins tu poretrul de pe firul de iarba al cuvintelor, numai o pasare maiastra o mai putea face atit de desavirsit, draga Marie. In tot ce ai scris, in fiece litera, porti cu tine un adevar despre mine. Unul. Si vei ajunge sa porti atitea altele.
Multumesc mult.
Drag,
Ela

\"portretul\"...

Si iata-ma din nou cu pletele lasate peste iarba ta. Nu, eu nu vad tristete, nici neputinta, nici chiar zbucium. Ci un fel de...liniste. Si, bineinteles, femeia-lira. Mi-a placut foarte mult forma, si \"incantatia\", daca inchid ochii, imi ramane mladuirea firului de iarba si tu, intinsa, floare, cantec.

Miruna, e o cautare, o liniste, o redescoperire...
Iti multumesc pentru sinceritate, ma bucur de cite ori imi revii.
drag,
ela

trist jocul tau cu iarba, de-a iarba. am spus ca mi-e imi pare a fi un joc fiindca atmosfera din poem este una de dorinta, de ravna, de invidie de competitie intre iarba si tine. nu stiu cine va castiga si cine va pierde, cred ca eu fiindca am trecut. imi place tare mult ce am gasit aici si las un semn, lira.
cu drag
Costin

Maaai, Nicholas, ce-i cu invidia asta pe-aici, in comm tau? Sunt paliere diferite, dragul meu, gelozia si invidia. Si-apoi, de ce trist si de ce competitie? E doar o rasarire. Azi am vazut fire de iarba, fire de oameni, fire de femeie... si uite-asa a iesti poezia asta. Ma rooog, fir de poezie, caci prea poezie, sa spunem drept, nu pare a fi. :))
Mai citeste o data, in alta zi, si sigur vei desprinde alte fire. Lirule, te astept si pe alte fire.
Drag,
Ela

de ce invidie? fiindca atunci cand joci si celalalt tot puncteaza sa nu-mi spui ca-l iubesti si-l tot iubesti... se naste un pic de invidie acolo, o samanata ceva... gelozia si invidia-s bune surori si eu nu am facut decat sa comentez ce mi-a transmis poemul tau care de altfel mi-a placut, o spun a doua oara. sa ne fie clar! :)
si lira tu erai :)
cu drag
Costin

Maaai, clar, gelozia este gelozie, invida e invidie. O sa vezi tu de ce. Mi-a placut ce-ai comentat, Nicholas, eu doar am precizat ca una e una, alta e alta. Si-apoi, cum sa nu fi gelos? Lira fireste ca sunt eu. Tu esti lirul. Fiindca tu cu certitudine cinti la propriu, nu la figurat ca mine :)) Si sa stii ca stiu cit ti-a placut poezia asta atit de tentanta. Si mai ales titlul la comm acesta \"Ela2\" m-a zimbit cu drag.
te astept cu orice comentariu, pe orice scriere, stii bine. Numai cind nu apari ma mira un pic. :))

Drag,
Ela

\"mă iau floare mă dau liră
mă miră mă miră mă miră\"

lira-tacuta in cuvinte, cantecul regilor, un schimb de la creatie (iarba care infloreste nevazut)la harul care nu necesita \"instrumente\" (aripi, flaut, pas, cuvant)...

just in my own time, Ela mea draga, just in my own time...

drag, Bianca

Danielule, multam dragule, ce fin, ce lin, ce lumina, ce cald. Si lirele ti-ar multumi intr-un aproape soptit cintec. Ca si Maria, atit de tainic inteles, ai inteles Dedal, si cum n-ar fi inteles tocmai Dedalul?
Multam fain pentru luminita.

Drag, Ela

Dalba, citeodata contratimpurile imi iau cuvintele si le ascund intelesurile. Si lira se trezeste si se mira, cum de mai respira un fir de iarba atunci cind o femeie mai verde il calca doar respirind? Recunosti aici ce anume, de ce anume, ceva anume. Cu sau fara nume. Nu totul poarta un nume, inca.

Multam, Dalba, astept in liniste timpul tau.

Drag, Ela

Ela mea, nu mai astepta. nu exista contratimpuri, poate doar graba sau mers prea incet ;-)))
si totusi ai rostit asa nume frumoase aici...
pasesc incet catre o fantana de duminica...
drag, Dalba

Dalba, fintina, fara ea, ce s-ar mai povesti?
Cu senin, mai ales duminicile sunt in pragul cumpenei. Eu balanta fiind, n-am de ales. :))

Drag,
Ela