Mediu
sunt la picioarele turnului înclinat. dacă aș locui în pisa, aș avea impresia că dragostea este întotdeauna dreaptă, perpendiculară perfect pe suflet.
sfidez gravitația atunci când fac un exercițiu de anamneză și îi scriu celuilalt, cu litere de liniște, \"îți dau, simplu, lumină, dragoste, adevăr\".
sfidez gravitația și orice coordonate posibile, orice geometrie a inimii, atunci când plec fără să spun un cuvânt. atunci când mă purific de o durere de netrăit.
el nu știe. el rămâne într-o ignoranță oarbă, iar eu nu pot să îi spun cum m-a dezamăgit. aș dărâma orașe în cale decât să îi strig durerea. eu vorbesc doar pietrelor. el nu va ști, nu va înțelege niciodată cum a fost iubit, cum am ars suferința, cum am iertat.
mă voi întoarce într-o zi cu sufletul liber și îl voi cuprinde, ca și cum singura mea înclinare posibilă pe lumea asta blestemată ar fi el. singurul unghi din care privesc întreaga viațămoarte.
nu va auzi nici măcar rugăciunea care mi se rotește în inimă, noapte de noapte. voi rămâne turnul de piatră albă. nu mă voi prăbuși, sunt puternică. în dragostea asta, sunt mai puternică decât orice val de deznădejde, decât slăbiciunea, retragerea, neputința lui.
în dragostea asta se mistuie totul, se intersectează spații vitale, se cufundă pierderile, se nasc geometrii neomenești.
în dragostea asta mă înclin până la dumnezeu, și atât.
064.446
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ela Victoria Luca
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 226
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ela Victoria Luca. “viaggio (5).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ela-victoria-luca/jurnal/1741719/viaggio-5Comentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EIEIelis ioan✓tu stii cum iti citesc \'destainuirile\', stilului tau confesiv ma suprapun. cateodata cred ca ar fi mai bine sa te las doar pe tine sa ma rostesti, intr-atat de mult reuseste sa ma inghita cuvantul. o poveste fara sfarsit, un alt darius pe care il cautat (astept cartea :)) desi aici iubirea ne-o dezvelesti inconjurand lumea.
0
EȘ comunicări emoțional-expresive între improvizație și exactitate așezate cu acuratețe în jurnal. teoretizează, efectuînd demonstrații asupra iubirii la muchia suferinței prin nonșalanță de versuri.
dragostea e perpendiculară pe suflet, deci, ceea ce omul primește din față dragoste este. așa cum la baza turnului Pisa a fost mărita greutatea pentru a schimba centrul de greutate mai jos și a evita prăbușirea, autoarea adună în regiunea inimii lumină, dragoste și adevăr ca să le dăruiască la rîndu-i prin litere, ca să poată suporta singurătatea, despărțirea, trădarea. cu piatră a fost salvat turnul, de aici remarc: (\"aș dărâma orașe în cale decât să îi strig durerea. eu vorbesc doar pietrelor\"). apărarea demnitații, nici nu știu dacă personale sau a celuilalt și de asemenea frica de a părea o fire slabă, fără un alt suport, decît cel al credinței.
și unde oare mai poate fi lăsată durerea decît în turnul Pisa? cel care într-atîta seamănă cu o alcătuire pămîntească. ființa umană se contopește cu natura moartă prin construcția oblică, însă chiar de la început pînă la capăt totul curge pe o singură linie, cea a iubirii, ce-i drept, de Dumnezeu.
dragostea e perpendiculară pe suflet, deci, ceea ce omul primește din față dragoste este. așa cum la baza turnului Pisa a fost mărita greutatea pentru a schimba centrul de greutate mai jos și a evita prăbușirea, autoarea adună în regiunea inimii lumină, dragoste și adevăr ca să le dăruiască la rîndu-i prin litere, ca să poată suporta singurătatea, despărțirea, trădarea. cu piatră a fost salvat turnul, de aici remarc: (\"aș dărâma orașe în cale decât să îi strig durerea. eu vorbesc doar pietrelor\"). apărarea demnitații, nici nu știu dacă personale sau a celuilalt și de asemenea frica de a părea o fire slabă, fără un alt suport, decît cel al credinței.
și unde oare mai poate fi lăsată durerea decît în turnul Pisa? cel care într-atîta seamănă cu o alcătuire pămîntească. ființa umană se contopește cu natura moartă prin construcția oblică, însă chiar de la început pînă la capăt totul curge pe o singură linie, cea a iubirii, ce-i drept, de Dumnezeu.
0
IL\"nu mă voi prăbuși, sunt puternică. în dragostea asta, sunt mai puternică decât orice val de deznădejde, decât slăbiciunea, retragerea, neputința lui.\" Nici nu știi cât mi-au plăcut cuvintele astea.
0
SPDistincție acordată
Ela, ai un text foarte sensibil si tandru. in acelasi timp foarte dur si drept.
sensibilitatea este o forma a cerebralului.
remarc aceasta iubire care prinde forme pentru a se defini si acest hotar ca semn al popasului si al continuarii.
sensibilitatea este o forma a cerebralului.
remarc aceasta iubire care prinde forme pentru a se defini si acest hotar ca semn al popasului si al continuarii.
0
IC\"in dragostea asta ma inchin pana la Dumnezeu si atat...\"
fara cuvinte...pana si superlativele ar fi insuficiente...Fericit cel caruia i se daruieste o asemenea dragoste!
fara cuvinte...pana si superlativele ar fi insuficiente...Fericit cel caruia i se daruieste o asemenea dragoste!
0
ELmulțumesc pentru gândurile și aprecierile voastre pe această filă de jurnal de călătorie. unele locuri prin care ne poartă pașii sunt doar repere pentru itinerarii interioare, pentru relevare de sens, pentru înțelepțire și iluminare. asta este mai presus de orice \"înclinare\" a \"turnului\" ființei.
Ela
Ela
0