Dumitru Mălin

Promt, ca în totdeauna, Alexandre, prietene!
Am schimbat, dupa observația ta f. justă \"lângâ colina\" cu \"dispre colina\". Da, eu sunt la vârsta când totul se poate: și să am și să n-am și să pier! Știi că ziceam cândva \"la 60 de ani nu mai ești decât o piuliță uzată la carul de foc al lui Dumnezeu\". Și teama, spaima, dar și marea bucurie de-a fi încă viu și de-a veni zilnic \"pe un drum ca un foc înflorit către casă\". Asta până a nu ajunge \"la marginea văii de ger unde se-ntunecă omul și vântul\". Ai o intuiție poetică extraordinară, citești dincolo de rânduri vezi și înțelegi în locul sensului. Iți mulțumesc si te citesc și eu mereu cu plăcere, chiar dacă comentezmai rar aici și mai mult în gând, din lene nu din ingratitudine!

\"Poezia este un risc pe cont propriu\" - zicea cineva, iar dacă talibanii și caii se împușcă, bineînțeles că \"prietenii se cunosc la drum lung\". Din acel drum lung eu am facut doi pași citindu-te și aproape mi-a plăcut, dar este loc chiar și de mai multă trăire și suferință a ceea ce-ți învie de sub peniță (rimă involuntară, evident!). La mai mare!

Imi place acest poem pentru atmosfera conspirativ-lirica pe care o transmite si unele imagini neclar-jucause ce parca raspund la intrebarea \"ce+ti place pe lumea asta. Iar ca metafora imi place \"zdențuind lumina\".

Prietene Alexandru Gheție
Ca un poet sensibi ce ești, ai intuit \"miezul\", poate nu chiar \"uluitor\", cum generos zici,al acestui poem pe care, desigur, eu mai întâi l-am trăit și abia apoi l-am scris. De ltfel eu sunt dintre aceia care ma simt încă \"bucuria și durerea de a scrie\", cum bine zicea un alt poet sensibil și prieten al nostru de pe acest site,Emilian Valeriu Pal, într-un comentariu la poemul meu postat anterior acestuia. Deci \"eu nu cânt că știu cânta/cânt să-mi stâmpăr inima...\". Așa cred că faci și tu, și Valeriu și Paul Gorban de la Iași, cel care mi-a \"smuls\" trei poeme de pe acest site și le-a publicat în prestigioasa revistă Feed Back, al cărei secretar de redacție este.
Îți mulțumesc de cuvintele bune și ca de obicei îți urez să ne citim cu plăcere. Dumitru Mălin

Evident multumesc mult si pentru steluta!

Multumesc Emilian Valeriu Pal,
Comentariul tau este generos si inteligent ca de obicei. Ce/mi place este ca ai sesizat ca eu nu scriu doar asa ca sa ma dau poet, eu nu mai pot scrie la aceasta varsta pentru a ma afirma, nu mai am nici o sansa in fata voastra a tinerilor, nici de limbaj, nici de tumult, nici de mal du siecle. Deci ai sesizat foarte bine ca eu traiesc bucuria si durerea de a scrie, fiindca nu pot altfel. M-ai dat gata cu @sfintii privitori dintre fumurile unui tavan de manastire moldoveneasca. Aceasta parte a comentariului tau este ea insasi un poem deosebit care iti face cinste tie in primul rand si desigur si mie daca am reusit sa iti transmit o asemenea imagine-stare sufleteasca. Dar stii cum se spune - frumosul sta in ochii celui care priveste... Aseara vorbeam cu Paul Gorban despre tine, i-am spus cum m-ai comentat si mi-a sugerat sa am mare incredere in finetea observatiilor tale deoarece tu esti si un poet sensibil si un editor avizat. Subscriu la poet sensibil, dupa ce tia-am citit cateva din poemele postate aici. Partea cu editorul nu o cunosc..,dar pot sa cred aprioric. Paul Gorban mi-a \"smuls\" de pe acest site trei poeme si le-a publicat in Revista Feed Back, ultimul numar din mai-iunie, a.c. In acest context ne cunoastem...
Iti multumesc pentru trecere si iti tin la indemana prietenia mea de condei. Sa ne citim cu placere! Dumitru Malin.

Draga Ottilia Ardeleanu - multumesc pentru citire si com. Ba sa stii ca pentru mine ce-urile si de ce-urile si caturile si cum-urile au mai mare importanta decat faptul ca pomii ies in week-end la iarba verde. Pentru ca zicea Eminescu, ei \"Se bat incet in ramuri/Ingana gandul meu/Mereu se vor tot bate/Eu voi dormi mereu\" ori Omar Kahyam: \"Multi venim pe-aceasta lume, toti plecam din ea gramada/Dar nu-i nimeni inceputul si sfarsitul sa ni-l vada/Toti intreaba fara noima, insa nimeni nu raspunde/Cand venim, venim de unde, cand plecam, plecam spre unde/Oricat mi-am plecat urechea si cea stanga si cea dreapta/Pentru ce-s adusul, dusul, n-auzii raspuns, nici soapta\". Astea ma sfasie pe mine, dragii mei!

Multumesc Vasile Munteanu pentru incredere, apreciere si recomandare. Sper sa nu desmint nici in continuare!

Multumesc Ada Ionescu, pentru trecere, dar si pentru felul superb in care zici tu despre cum \"rasar trupurile noastre perfecte dintr-o alta viata in care nu stiam sa fim singuri\" - asta apropo de infinitul de vieti dinaintea si de dupa noi. Sa ne citim cu placere!

Vezi că și tu Alex ai mierle-n peniță/ femei precum iepele cu copite de dor/și tu simți însă greu cât de grav ne-amenință/frumusețea prin frunze când cortinele dor!

Ai văzut Anana ce receptiv sunt - iata am schimbat și titlul. Sper că așa e mult mai reușit. Acum cel puțin mie îmi place!

Multumesc de trecere si vorba buna Anana si Alexandru!Nici mie nu-mi place tare titlul cat despre final mai triluim noi!

Felicitari Paul Gorban pentru intligenta intrebarilor adresate unui interlocutor la fel de inteligent si de talentat poet. Poetul George Vulturescu merita oricand o avalansa de intrebari zguduitoare din partea mai tinerilor nostri confrati, el este o sansa a Nordului romanesc, dar nu numai a Nordului, el este inca o sansa a secolului sau si a tarii poeziei intru care traim si scriem si noi ceilalti mai tineri sau ami in varsta biologic vorbind. Altfel dialogul dintre generatii eu il vad ca pe o prietenie fara varsta si fara prejudecati estetico-moralizatoare care ajung mereu sa fie si \"pretios/ridicole\" daca nu suntem sinceri si de buna credinta. Ori aici este o \"dovedire\" a felului cum se poate realiza un dialog reusit si captivant intre doi oameni (indiferent de varstea) inteligenti, culti si foarte daruiti cu harul trairii intru si pentru poezia tuturor punctelor cardinale! Felicitari, Paul Gorban, inca o data, si sa ne traiesi cu toata lumina, orbule al Nordului, poetule George Vulturescu!

Multumesc Petrut si cum zisa-i \"atata timp cat lumea...\" noi sa \"scriem linistiti mai departe\", pana cand \"pacala fagetelului\" va fi prima si cea mai valoroasa carte! Ave!

Dragos Visan: Ma indatorezi din ce in ce mai mult, comparandu-ma cu nume ilustre din poezia romaneasca(Pillat, Cerna) sau filozofia universala (Bachelard). Bineinteles ca nu merita poemele mele atata cinste. Si bineinteles ca, admirabila ta marinimie, combinata cu o aleasa cultura critica, culturala, literara si filosofica, ma maguleste ca pe orice om (poet, hai sa-mi zic!). La fel de generos s-a dovedit colegul si prietenul nostru de site, poetul Paul Gorban de la Iasi, redactorul sef al revistei de cultura poetica FEED BACK, cel care mi-a solicitat un grupaj din aceste poeme pentru numarul pe mai sau iunie.
Va multumesc amandorura pentru increderea acordata, mai ales ca amandoi scrieti de ma ungeti la suflet. La buna recitire. Dumitru Malin

multumesc alexandru. Si eu te citesc mereu cu placere. Si toate comentariile tale la mai toti colegii de site pline de bunavointa, inteligenta si bunsimt. Esti deosebit si ca poet si ca om. Asta chiar conteaza!

Multumesc Paul. Eu prima dată când cineva comentează aici și mă felicită sau umilește (ceea ce recunosc, nu mi s-a întâmplat încă!), mă duc la pagina lui să îl cunosc, îl citesc mai apoi, și abia la urmă iau în seamă sau nu apreciereile sau \"filosofărilor\" lui despre poemele mele. Așa am făcut și cu tine și îți spun sincer că de la tine, cuvintele spuse mai sus, sunt pentru mine mai grele decat ale unui Manolescu (acesta nescriind, după câte știu, vreun poem adevărat în viața lui!. Dar \"păianjenii tăi\", dar \"rujul tău\", dar poezia neistovită din tot ce scrii mă face să simt că am scris un poem frumos daca tu zici. Ai mare dreptate și cu acel \"eu\" pe care am să-l și scot imediat. Să ne citim cu plăcere pe mai departe!

cred că \"lumina lor noapte de noapte printre livezi
urca (nu urcau!) în sat teamă\"

în rest e atât de ok, de sfâșietor reconfortant încât parcă ai citi o rugăciune despre învierea și apusul lumii care s-ar petrece în același timp sub ochii unui copil hipnotizat de uimire și în înflorirea unei mâini măiestre care scrie ce vede.
Bravo! Aș tot citi cu plăcere. Mălin

Imi place mult cum iti arunci si apoi salvezi inima din foc. Imi place \"mergeam in parc si fotografiam duminici\" sau \"holul ramanea prea lung in urma ta\" sau \"vreau sa imbrac rochii de primavara si nu de tristete\". Te-am citit cu placere!

Frumos poem, dar strofa a 5-a este ea insasi un f. frumos poem. \"mi-s dragi toti oamenii cu care merg/pt. ca au ca si mine/case nelocuite/si bagaje de griji\". Super!