Poezie
broken slideshow
1 min lectură·
Mediu
alesesem fotografiile împreună
nimic nu e întâmplător
auzeam gândurile tale netezind marginea tăioasă a zilei
amazonienii mânjiți cu argilă roșie
au tras cu arcurile spre noi
m-ai întrebat ce-mi place cu adevărat în lumea asta
apoi a venit femeia care își ascundea goliciunea vânturând nisipul
decupam fluturi din carnea unui măr
ne legănam picioarele la ultimul etaj al babilonului
atunci ai aruncat păpușa de porțelan a bunicii
aerul era vâscos ca într-o pânză a lui van gogh
din ochi îți curgea cenușă
buzele mici roșii încleiate de un coșmar
abia mai simțeai frânghiile
ți-am spus de negrul acela costeliv și știrb
care ne privea de jos zâmbind
cu palmele rotite într-un binoclu
și de cele trei fetițe ieșite din capul păpușii
săriți săriți! strigau ascuțit zdrențuind lumina
023.017
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurențiu Belizan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurențiu Belizan. “broken slideshow.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-belizan/poezie/13945434/broken-slideshowComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Imi place acest poem pentru atmosfera conspirativ-lirica pe care o transmite si unele imagini neclar-jucause ce parca raspund la intrebarea \"ce+ti place pe lumea asta. Iar ca metafora imi place \"zdențuind lumina\".
0
Ați făcut o interpretare condensată și interesantă a poemului.
Sunt onorat și vă mulțumesc.
Sunt onorat și vă mulțumesc.
0
