Poezie
Crește și scade tăcerea domoală din piatră
1 min lectură·
Mediu
fără noi
frumusețea pământului nu s-ar vedea
potrivnicia cu care asudăm
cu mâinile proptite în strigătul verde al gliilor
la fel de-ndărătnici și-mpovărați
precum arcușul pe-obrazul de jar al viorii
ea ne hrănește cu pâine de vis
ea ne susține pe brațe mormintele
hărăziți să iubim amăgiri dureroase și drumuri
ce-și nimicesc chiar prin noi bucuria străină și rostul
puternici și tineri doar joi
căci vineri apune răbdarea
așa plesnim orbi ca din bici spre carul de foc al vieții
fără noi însă
biserica albă din creștetul dealului
nu s-ar deschide și n-ar avea nunți
ispititoarea lumină cu roadele ei din înalt
s-ar risipi pe sub cer neînțeleasă
căldura și frigu-n zadar s-ar smuci
precum arbaleta fără săgeată
fără noi
păcătoșii și netrebnicii robii săi
dumnezeu însuși n-ar fi putut exista
niciodată
022.273
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dumitru Mălin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Dumitru Mălin. “Crește și scade tăcerea domoală din piatră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dumitru-malin/poezie/13940050/creste-si-scade-tacerea-domoala-din-piatraComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Multumesc Petrut si cum zisa-i \"atata timp cat lumea...\" noi sa \"scriem linistiti mai departe\", pana cand \"pacala fagetelului\" va fi prima si cea mai valoroasa carte! Ave!
0

ce dreptate ai!
reamarc acest text. puternic ca mesaj, amplitudine si deschidere. e ok!