Dolcu Emilia
Verificat@dolcu-emilia
„Le hazard ne favorise que les esprits prepares.”
Ma numesc Dolcu Emilia. Sunt profesoara de limba franceza la Colegiul National, Iasi. Ma intereseaza indeosebi lingvistica. Public anual in volumul Actes de la Francophonie, scos de Universitatea Al. I. Cuza, Asociatia romana a profesorilor de franceza si Centrul cultural francez din Iasi. Am participat la Congresul de lingvistica de…
Pe textul:
„poemul bețivului care bea pahar după pahar ca să facă luna să dispară" de Leonard Ancuta
Pe textul:
„rămâi, o, mamă" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„mai contează iubirea?" de Leonard Ancuta
Pe textul:
„mai contează iubirea?" de Leonard Ancuta
Pe textul:
„aerul copilăriei" de Stanica Ilie Viorel
Mi-au plăcut. De altfel tot ce scrieţi e mai mult decât pură acrobaţie verbală.
Titlul, care preia un nefericit clişeu verbal, atrage şi el atenţia. Nu am ajuns însă la performanţa de a face legătura dintre el şi text.
Pe textul:
„Cumpărați biletul în fund, la taxatoare " de Sorin Stoica
Pe textul:
„„Fericirea e un ac de siguranță” sau zapis de amintire pis pis pis, te-am visat azi noapte-n vis" de Bogdan Geana
RecomandatUn text care se susţine atât în planul trăirii, cât şi al ideii transmise care, cu fiecare set de imagini şi, totodată parcă pe nesimţite, te lasă mai aproape de cei “cu bilete subvenţionate”.
Mi-a plăcut mult.
Pe textul:
„pasageri" de Stanica Ilie Viorel
Cum nimic nu pare să fie mai măsluit ca istoria, orice încercare de îndreptare e ca o gură de aer.
Curios însă că sentimentele şi resentimentele oamenilor din anii de dinainte de 1989, referitor la ruşi şi americani, nu corespundeau tendinţelor din cercetarea istorică oficială. Puţin reversul a ceea ce-i animă pe foarte mulţi oameni acum.
Pe textul:
„Confruntarea aeriană cu sovieticii în cel de-al doilea Război mondial " de Mihai-Athanasie Petrescu
Mi-a plăcut acest sonnet şi, în mod deosebit, ultimele trei versuri. În ele toate acordurile mi-au părut perfecte, şi între o imagine şi alta, şi între fiecare imagine şi ceea ce transmite.
Citind în timp câteva din scrierile tale, am remarcat această propensiune a ta în a crea imagini cu impact puternic. Am mai remarcat însă că multe dintre ele se închid asupra lor însele, radiază pentru ele însele şi nu ajung întotdeauna să ia legătura cu celelalte. Poate ar trebui să le dai mai multă libertate şi în această direcţie.
Pe textul:
„Sonet fără nici o legătură cu faptul că azi împlinesc 43 de ani" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„autopsie" de Leonard Ancuta
Pe textul:
„I just love you human" de Antonia-Luiza Zavalic
Pe textul:
„la chilia-n port (redux sublimat)" de Bogdan Geana
Pe textul:
„la chilia-n port (redux sublimat)" de Bogdan Geana
Acel « am căzut » în loc de « a căzut » e o greşeală sau se vrea o licenţă poetică, caz în care, mărturisesc, nu am reuşit să o agăţ de text.
Pe textul:
„la chilia-n port (redux sublimat)" de Bogdan Geana
Pe textul:
„Duminica mamelor fără copii" de Antonia-Luiza Zavalic
Original, noul Olimp !
Pe textul:
„zeii ficatului" de Leonard Ancuta
Una din poeziile în care din « generaţia de polietilină » nu rămâne decât o trăire intens/intact umană.
Şi impresia că aceste două versuri « cuvintele au gust de plastic înghițit/fără voie de regnuri înfometate », centrază întreg poemul (şi nu numai prin locul pe care îl ocupă în poezie).
Pe textul:
„dosar " de Ottilia Ardeleanu
Imaginea ataşată are o valoare în sine, din nefericire, total decuplată de text.
Pe textul:
„Unu Mai zice:" de Emilian Lican
Una din poeziile în care din « generaţia de polietilină » nu rămâne decât o trăire intens umană.
Şi impresia că aceste două versuri « cuvintele au gust de plastic înghițit/fără voie de regnuri înfometate », centrază întreg poemul (şi nu numai prin locul pe care îl ocupă în poezie).
Pe textul:
„dosar " de Ottilia Ardeleanu
