Poezie
dosar
1 min lectură·
Mediu
suntem generația de polietilenă
tot ce înghițim e de plastic
poezia e pusă în țiplă
să nu cumva să intre prin porii celui care
o ating fie numai cu ochii plăpânzi de cerneala unui
cer destrămat de zborul păsărilor
din care literele cad într-un alfabet al uitării
iubirea este de plastic
transparentă
cu leziunile acestui prezent etirat
cuvintele au gust de plastic înghițit
fără voie de regnuri înfometate
trăim chimic sperăm chimic
ne distrugem chimic
mișc mâna pe hârtie și isc războaie de litere
trupe trupe cu atribuțiuni social-armate
ce bătălie pentru locul într-o carte
un adevărat roman viața cât o mașină blindată
cutremură locul
adun toate foile scrise și le dau drumul
într-o folie de plastic
041.313
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “dosar .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14179775/dosarComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DEUna din poeziile în care impactul titlului, deşi pregătit pas cu pas, rămâne intact la final.
Una din poeziile în care din « generaţia de polietilină » nu rămâne decât o trăire intens/intact umană.
Şi impresia că aceste două versuri « cuvintele au gust de plastic înghițit/fără voie de regnuri înfometate », centrază întreg poemul (şi nu numai prin locul pe care îl ocupă în poezie).
Una din poeziile în care din « generaţia de polietilină » nu rămâne decât o trăire intens/intact umană.
Şi impresia că aceste două versuri « cuvintele au gust de plastic înghițit/fără voie de regnuri înfometate », centrază întreg poemul (şi nu numai prin locul pe care îl ocupă în poezie).
0
DEUna din poeziile în care impactul titlului, deşi pregătit pas cu pas, rămâne intact la final.
Una din poeziile în care din « generaţia de polietilină » nu rămâne decât o trăire intens umană.
Şi impresia că aceste două versuri « cuvintele au gust de plastic înghițit/fără voie de regnuri înfometate », centrază întreg poemul (şi nu numai prin locul pe care îl ocupă în poezie).
Una din poeziile în care din « generaţia de polietilină » nu rămâne decât o trăire intens umană.
Şi impresia că aceste două versuri « cuvintele au gust de plastic înghițit/fără voie de regnuri înfometate », centrază întreg poemul (şi nu numai prin locul pe care îl ocupă în poezie).
0
OATego, multe mulțumiri pentru lectură și feedback.
Vă urez sărbători pascale în lumină și armonie, cu multă inspirație!
Vă urez sărbători pascale în lumină și armonie, cu multă inspirație!
0
o critică adusă contemporanului, evident o lume artificială, de plastic
mi-a adus în minte povestea gustului uitat
poate și astfel de poeme vor ajuta la întârzierea procesului,
poate chiar mai mult, cine știe...
sumtem* generația de polietilenă