Poezie
Da,
1 min lectură·
Mediu
voi pleca
din toate caietele tale
în care mă rugai să așez liliac fraged pe ditirambi
să împletesc stele în herăstrău
să iasă poezia frumoasă
ca o vocală zveltă, însprâncenată
de dragul tău
am descântat turcoaze
am înălbit rochițe pe toate ștersăturile sânilor
m-am așezat în lotus pe o bucată
de lună care stătea să nască
și nu m-ai mângâiat
iar timpul se scurge din tine
în toate librăriile nopții
și tu îmbătrânești atât de cursiv
în poalele femeilor de tuș
***
mă scormonești pe cerneală și doare
și albatroșii cărnii din care mă scrii
încă țipă.
085.129
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Diana Manaila
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Diana Manaila. “Da,.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-manaila/poezie/14001812/daComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
plăcut la citit, se simte mirosul proaspăt de cerneală cu care ai "schițat" imaginile și toate "femeile de tuș" frumoase metafore...
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
mai trec,
Ottilia Ardeleanu
0
si va astept cu drag.
0
"M-am așezat în lotus pe-o bucată de lună care stătea să nască" - mi se pare de-o plasticitate uluitoare. Te și vedeam ca un demiurg androginal "descântând turcoaze la marginea lumii" și orânduind treburile prin univers. Atâta durere și tristețe bine controlate (aș spune că-s atât de discrete încât le-aș numi suave - sună rău?)degajă poemul tău că mi s-a strâns inima. Se poate să-ți "placă" ceva atât de mult încât să doară? Asta mi s-a întâmplat!
Cu drag, Maria
0
mi-a placut foarte mult aceasta scriere. are ceva aparte, usor misterios. nu cred ca e nevoie de ceea ce urmeaza dupa ***.
0
Distincție acordată
cel mai mult îmi plac resemnarea câtuși de puțin patetică, precum și (mi-aș permite s-o numesc astfel) seninătatea unui doliu numai sugerat ("tuș"); prin urmare, textul își merită pe deplin titlul (sau invers :) ), pentru că întregul reprezintă echivalentul afirmației, al vieții, al frumosului; și îmi mai place că, la fel de sugestiv, deloc ostentativ, flora și fauna au rolul lor în construirea "atmosferei"; în esență, manifestări ale unei afectivități deloc banale, comune; una puternic senzoriale (tactil, vizual și olfactiv), născută (cum altfel?) poetic din sarcina umbrită a Selenei; ca și cum textul acesta ar fi fost scris pentru Endymion.
la ce aș renunța (sau aș reformula): "capătul lumii", și la primul "încă" din ultima strofă.
0
daca am atins undeva pe suflet, inseamna ca acele imagini si-au facut datoria...."suav" este un cuvant pe care am sa-l primesc mereu in casa mea....:)
Claudiu,
cu toata aprecierea, nu renunt la albatrosi...ii invit poate intr-o mica vacanta, undeva intr-un poem mai potrivit...gand frumos!
VM,
multumesc pentru atingere....cat despre "marginea lumii"...sa stii ca si eu am simtit ca trebuie sa o mut de acolo..in folderul meu, nu aici, chiar am facut-o...ma mir ca am omis....am operat acum modificarea....iti multumesc...suna mult mai cursiv fara, intr-adevar...cat despre "inca"...da, pleaca din primul vers, ramane pe final...pentru...asigurarea sustenabilitaii.....:) ghiocei...
Claudiu,
cu toata aprecierea, nu renunt la albatrosi...ii invit poate intr-o mica vacanta, undeva intr-un poem mai potrivit...gand frumos!
VM,
multumesc pentru atingere....cat despre "marginea lumii"...sa stii ca si eu am simtit ca trebuie sa o mut de acolo..in folderul meu, nu aici, chiar am facut-o...ma mir ca am omis....am operat acum modificarea....iti multumesc...suna mult mai cursiv fara, intr-adevar...cat despre "inca"...da, pleaca din primul vers, ramane pe final...pentru...asigurarea sustenabilitaii.....:) ghiocei...
0
îmi place imperativul: "să iasă poezia frumoasă/ ca o vocală zveltă, însprâncenată", felicitări
0

textul e unitar, poate prea multă ”împletire de stele” prin heleșteu// - ca să iasă poezia frumoasă, dar aici da, :), merge...
mai trec