Daniel Bratu

Iaca, textu\' meu scris de grabă și de făcutu\' râsului ajunse de nu-și mai încape în piele și cu strofa a II-a premiantă.
Mulțumesc, Boem dumneavoastră Liviu, că tare mă mai blagosloviși!

Emilia, mulțumesc, sunt un om civilizat, nu obișnuiesc să forțez nimic, darămite rimele, nici măcar pe alocuri, dar respect punctul tău de vedere, explicabil și corect din punctul lui de vedere

Dana, mulțumesc, aș înrima/înrăma și comentariul tău, de acord - am râsu’-plânsu’ (de)tot textu’, scriindu-l

Sanda, mulțumesc, replica ta a generat alta, mai mult decat oarecum copilărească:

... de lemn (scrisoare întredeschisa)

Erai, normal, a tuturor. Buluc
au dat sătenii, că făcuși sarmale
și-apoi au pus, cu gând la alt ciubuc
ștampila peste foi electorale.

Văd, zdrențuită, fâlfâind caduc,
figura-ți de pe zidurile goale
și urlă vântul, ca un mameluc,
prin primăria ta de trei parale.

Îți scriu din apă. Câte un bulbuc
clipește cu frecvențe inegale,
și pescărușii, ca la balamuc,
mă latră, ciugulind de prin canale.

O frecție ziceai? Atunci mă-ndemn
și mă înscriu, la rând: Tănase Lemn.

Loredana, mulțumesc, aprecierile tale încântă, bucură și onorează, oricând

Emilian, mulțumesc, lași semne rar, dar (de) bine, iar strofa aia a doua e deja copleșită până la cer

Cornel, mulțumesc, pentru comentariul extins, pentru aprecieri, înstelări și pentru justețea exegetică

Florian, mulțumesc, d’acord, bine le zici (și în versuri, mai ales din cele pontoase, epigramatice - am observat, deși ajung din ce în ce mai rar pe site), dar nu aș generaliza pe tema „rimă versus vers alb” (la o masă de replici spumoase la halbă, corect, de acord) – în plus, cred că prima opinie, a Emiliei, deși defavorabilă, a făcut textului mai multe servicii, decât deservicii, drept pentru care îi mulțumesc încă o dată,
mulțumesc

da, un joc al cuvintelor, Maria, așa cum comentezi tu, ca într-o incantație-decantare,
cuvintele-frunze, lumea pe-trecând
mulțumesc luminației tale

aceeași bucurie citind comentariul tău, Dana - dă jocului meu versificat sens și motivație - mulțumesc

\"Mă întrerupse: sunt un sex...\" - Dan Norea

Pe valurile vieții ce-s
de-a pururi mediul ambiant,
de-acuma ești cel mai ales
sex...tant.

La mulți ani, tiz Dan/Căpitan/de Play Dobrogean!

disoluție, antagonism, ruptură, inutilitate nostalgica inainte de inghet;
pe aceeasi tema, incerc:

pe cimentul ud,
poc-poc, câte un greier –
cântec de toamnă

Mulțam fain de faina replica; încerc și eu sa transcriu o replică-scrisoare a celui amorez în discuție, membru al cercului voluntar \'Să ocrotim păduricea\', plecat de ceva timp din satul lui de șes călare pe zgârienorii manhatanezi.
Iaca, redau ici:

Kiss your hand! – from New York(mess)

I don’t forget, să mor... să les
so kind love răcoritoare
nu mi-aș forgive. When I’am cules
din pădurice heart-ioare

I got one pain in spinare
like amintire of succes -
I don’ forget, no more... no less
your love so good, răcoritoare.

I was cu coșul din dotare,
You, with a lot of interes
for facem job strălucitoare.
Kiss your hand! - from New York/mess

to Little Forest (more or less)

replica excelenta, Nicucie Sanda, mulțam,
încerc și eu, palid:)

Eu cred că ai doar gripă. Spaniolă
din fire, cum nu ești (fierbinte, plină
de jucăușe umbre și parolă
cu accesări multiple după cină),

îmi pare că un vis fără busolă
ți-a deturnat răceala. Că di vină
e doar oleac’ de gripă, spaniolă
de felu’-ți neștiindu-te. Nici plină.

Așa că-n grabă vin, într-o mașină,
la tine, cu sirene în cupolă,
dotat … cu un halat, o banderolă,
și cu medicamente ce alină.

Eu cred că ai doar gripă. Spaniolă… :)

un comentariu - sugestie extraordinar de bine concis, ca-ntr-o stare de grație a treziei aparent mahmurite,
din păcate inaplicabil unui bun simț prozodic prăfuit precum cel de față

și?

multumesc,
Maria,
Liviu Ioan,

am incercat imagini suprapuse, despre sat, asa cum il mai tin minte si asa cum il vad,
peste/printre vers - si cinism, si melancolie

iertare pentru raspunsul tarziu,
multumesc iar

nu e pe dos, e doar altfel, titlul exprimă transcrierea imaginii \"mușuroiului de primăvară\" în oglindă,
mă bucur că ai prins/ales înțelesul optimist/ștrengăresc - frumos zis \"adâncul cerului\"
mulțumesc,
Garabet
:)

La multi ani, \"frace\" Ion! Din cand in cand, ne predam zapezilor de alta data, cu gand spre primaverile ce vin. Amn zis vin? Hai noroc!

Maria, felicitari pentru generozitate, talent hermeneutic si aducerea-aminte!

Dle Dumitru,
\"sprintzar shi funny\" nu e numai \"Toparceanu\", ci este ei mai mulți, fiind sub 50 - ar fi fost un pomelnic, bine că nu i-ați amintit (asta dacă i-ați dibuit -prin memorie - tresare Arghezi, se întoarce Barbu, sughite Foarță)
dar ați fost atât de succint, încât și eu v-aș putea caracteriza comentariul despre \"cui\" drept hermeneutică stil Pepelea smuls

apropo, domnule doctorand în cotutelă, cred că ați vrut să vă referiți la Topîrceanu

între da și nu, între zi și noapte, echilibristică a implinirii, tărâm de inefabil, joc al cuvântului, cuvântului jocului altfel - zâmbetul nu se închide, pendulează când granițe nu-s, cântă și descântă frumos

Carmen, mulțam,
sărumâna domniță,
ce să fie cu poieții,
mai ales că și vremea anti-colindelor a trecut,
nu văzuși că toții cu toții, de așa alcătuire
au fugit glonț, spărieți? :)

faină epigrama
încerc o variațiune pe aceeași temă:

Recomandare lacustră

Plouă întruna, țara e-un lac,
flotă-i niciuna, gheață nu fac -
fără flotoare, nou sport, în loc
de guvernare, azi: polo-Boc.

ne repetam in a fi, e greu sa fii altfel, ratacim, suntem \"fluturi de noapte\", pe aceeasi lampa, limba romana - dativul e musai eminescian, lumina vine de la Blaga (am schimbat, e de bine, monser), original e numai Mitica, atunci cand trage de clopote,
multam George

esenta in suflet, tropaind pe alt camp, energetic, electronii luminilor sar,
asemeni batailor, pana cand...
multam Val

da, bucățica asta de temă/jurnal are și labirint de subtext - ca orice amestecătură cu visul care se respectă,
poc-nind unplugged :),
mulțumesc, Elena

nu știu cum se potrivi, da\' nu m-am putut abține să nu scriu și eu că am râs, citind textul, dar mai ales la urmă - dozajul e colosal - ziceri memorabile aproape în fiecare fragment
(\"Curcanul l-a făcut soacra unul de treișpe kile, greutate parcă anume să profețească.\",
\"Sunt luată pe un cărucior și dusă într-o rezervă unde primul lucru este să servesc personalului medical ceea ce tocmai mîncasem și unde prima întrebare este: “cît ați băut, doamnă?” - aduce în memorie leit-motivul unui excelent film românesc - \"Moartea domnului Lăzărescu\",
\"Începusem să plutesc și să-I spun bărbatului meu: “nu ești bărbat dacă nu mă omori…, omoară-mă cu ceva că nu mai pot…”
și multe altele - plus finalul, așa cum mai scris - excelent - hohot/hohot de râs)

erată: \"astfel\", nu \"altfel\"