Poezii

Popa (G)Radu din Bucșoaia, domnu` Nelu mai din deal, domnu` Marius, vorba aia, cel mai cel și ideal ș-alți haiduci de-aceeași teapă, vorbitori de mare har, beau poșircă fără apă. Eu, cu ei, fără

DBDaniel Bratu

0

2

Prin iarnă-s un intrus, ce se lipește De candele, de lacrimi și-n armură Își plimbă-un clopot ca pe-o umflătură, Ce bate-n el și inima-i rănește. Nici sănii nu mai vin pe-așa arsură, Pe pârtii doar

DBDaniel Bratu

0

4

Era un carusel la marginea bâlciului, intrasem în joc, căluț de lemn bătrân fixat în podeaua de foc și luminile curgeau ca din sân constelații de-oțel, ca degetele sfinților în biserica aceea

DBDaniel Bratu

0

2

Ca un fulger ne mușcă de sânge vremea albelor, tristelor văi. De simțim lepădarea, de plânge în noi plânsul, se-aud zurgălăi și-n albastrele porți de lumină, se preface zăpada în munți, când

DBDaniel Bratu

0

3

În lumea noastră-i liniște și pace, ne zboară porumbeii peste plai, ne pupă muze-n frunte, tunul tace, sărim sătui în valul de mălai. Avem benzină-n cizme, motorina e dată contra gratis, na

DBDaniel Bratu

0

0

Când mă iubeam cu noaptea-n pridvor la Căciulata, o primăvară-n bucle aveam ca porte-bonheur și nu-mi păsa de-i rece războiul ori e gata să se sfârșească mierea albinei din popor. Pășeam ca

DBDaniel Bratu

0

0

Când hălci de carne macră se vântură la nord, în sud se-adună mieii-n lingouri de pastramă și-n plânsetul de iarbă se dă atac de cord la greierii de pace din cântecul de mamă. Luminile sunt

DBDaniel Bratu

0

0

Nu ninge, uite, stă în așteptare zăpada lumii,-i strânsă în tavan. Ce alb e-n aer… Parcă an cu an se-așterne-n noi o viață viitoare. O fi mai bine? Cărtărescian, mă-ntreb de ce poftesc așa de

DBDaniel Bratu

0

0

Deșert pe apele ochilor, tunete și fulgere de sticlă din focul de tabără, incert, așa curgea înserarea printre clepsidrele crengilor, era o vreme de iarnă cu urme de cerb în zăpada

DBDaniel Bratu

0

2

Se-aud voci din vis de geamandură, zori de viță veche se coclesc, prin areopagul creștinesc sfinții-și dau picioare-n anvergură. De-aș fi fost altfel decât firesc, aș sta-n cerc, domnind pe

DBDaniel Bratu

0

2

Sic transit faima lumilor alese, sărind în șa pe cai de plastilină, se duc în noaptea anilor lumină și toți ce strigă: ”Hominem te esse!”. În haos de-nceputuri se

DBDaniel Bratu

0

2

undeva fiară flămândă stă reproșul stă la pândă și îmi sare drept în ceafă asmuțit de firea-mi blândă ce nu știe stând cu nasul în carafă de-apă vie -n marea moartă ce se-ntâmplă-njur

DBDaniel Bratu

0

3

Suntem la fel dar, altfel, fiecare își cântă-n sine goarnele de stins, iar luna ce-a rămas s-a tot întins spre zorii noi ai zilei de plecare. E noapte-n jur, e-o smoală unde-a nins cu jarul

DBDaniel Bratu

0

0

El ar fi sărutat-o peste tot, C-un soi de adorație aparte Și-n buze moi, ca-n foi de albă carte, I-ar fi sorbit esența mot à mot. Ar fi-mbăiat-o-n limba sa de moarte, De la călcâi la jenele

DBDaniel Bratu

0

0

Ningea ușor și fulgii grași Cădeau pe tăvi cu papanași, Ningea felin, ca un miorlau, Iar fulgii-n blănuri se topeau. Venea zăpada-n pași de vals Pe case cu tavanul fals, Ca un sobor de

DBDaniel Bratu

0

5

Eram pe o listă deschisă, copil, dârdâiam cu inima ruptă spre malul cu livezi și fructe pierdute. Când bătea vântul venea el și ridica morile spre apus de furtună, așa cum Jean

DBDaniel Bratu

0

5

ne repetăm în a fi rătăcim suntem "fluturi de noapte" pe aceeași lampă - limba română unde dativul e musai eminescian iar lumina vine de la Blaga original e numai Mitică atunci cand trage

DBDaniel Bratu

0

1

E toamna-n miez, ne calcă în picioare cu toți copacii lumii desfrunziți și-alaiuri dezlânate de cocoare se duc spre alte plaiuri cu tâmpiți. Se trag obloane-n toi de veselie, se sting lumini

DBDaniel Bratu

0

2

N-o să mai cânt, vă las în sfânta pace, iertați-mi glasul ars și cobza spartă, v-am deranjat destul cu strâmba-mi artă, cântați-mi voi, voi fi doar cel ce tace. Uitați-mi versul, proza cea

DBDaniel Bratu

0

0

N-aș fi trecut prin zilele de miere și nici prin nopți fantastice,-n parfume, departe de-apăsarea tristei brume, n-aș fi plutit spre zări de-nvăpăiere. Pe unde nici un fel de altă lume n-a

DBDaniel Bratu

0

2

E-un șarpe printre frunze, se hrănește cu vântul amurgirilor azure și-aleile-s pornite să te fure când calci pe ape-n joacă, îngerește. Prin galben trec corăbiile sure, armade sunt, de gând,

DBDaniel Bratu

0

2

Eram și eu un soi de crai, cumva, Iar tu o preacinstită și frumoasă, Când te-am adus întâia dată-acasă, Tu mă iubeai cu mult-`naintea mea… La nuntă se mirau de cum erai Toți megieșii, cât de

DBDaniel Bratu

0

0

Ajung atâtea vești din miez de nucă, se coace-n verde-palid ochiul ceții, că-n mugurul de taină-al dimineții mă răscolește pasul de nălucă al visului c-am fost printre poeții cei mai răpuși

DBDaniel Bratu

0

3