Poezie
Faraoane
sonet de sic transit
1 min lectură·
Mediu
Sic transit faima lumilor alese,
sărind în șa pe cai de plastilină,
se duc în noaptea anilor lumină
și toți ce strigă: ”Hominem te esse!”.
În haos de-nceputuri se termină
împărății de clanuri și metrese,
cu pupături, cu tot, mărite fese
se pierd încet prin funduri de grădină.
Și-n urma lor, parfumele fetide,
cu panglici albe, resturi de cartoane,
plutesc pe nesfârșirile aride
de dune, prin furtuni de ghinioane.
Mumii ajuns-am, fără piramide -
știai tu, Faraoane, Faraoane…
021.917
0
nu prea înțeleg unde bați,
n-am prins mesajul...
Spor!