Poezie

Intrus de iarnă

1 min lectură·15 februarie 2023

Mediu

Prin iarnă-s un intrus, ce se lipește

De candele, de lacrimi și-n armură

Își plimbă-un clopot ca pe-o umflătură,

Ce bate-n el și inima-i rănește.

Nici sănii nu mai vin pe-așa arsură,

Pe pârtii doar pustiul rătăcește

Și-n loc de fulgi, în ceafă simt un clește

Ce-mi trage, pentru zâmbet, dinspre gură.

Mă uit în jur și-n lumea asta mare

A mai rămas doar pas de greier mic

Și-n cântece doar jalea de plecare

Spre alte zări pe roțile de dric,

Ce calcă-ncet pe suflet fiecare

Ajuns, din vârf de oameni, un pitic.

Castelul meu de gheață se topește,

Prințesa a fugit pe arătură,

Iar corbul de pe umăr mă înjură

Ori doar în legea lui mă croncănește.

În lumea asta fără de măsură

Mă lepăd de visare creștinește

Și-alerg de-acum spre noaptea care crește

În jurul meu pe crestele de ură.

S-a terminat, e dusă mândra zare,

Pe-o frunză veștejită scriu un pic

Și spre turnir de-ntreceri literare,

Cum face corbul, aripi îmi ridic,

Și-ncerc, din nou, o ultimă-ncercare

Și-atât aud, doar: ”Nevermore…nimic...”

042.021

Despre aceasta lucrare

Autor: Daniel Bratu
Tip: Poezie
Cuvinte: 174
Citire: 1 min
Versuri: 28
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Daniel Bratu. “Intrus de iarnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/14167627/intrus-de-iarna

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

BG Bogdan Geana✓15 feb. 2023

Bună, lectură plăcută, dezvăluiri treptate și... cred că se putea fără nevermore-ul din final. Cine nu pricepe nu pricepe, zău dacă e treaba ta. Pe mine finalul m-a cam întristat, dar nu pot nega galopul de sănătate de până atunci. Sincer, lasă-i și cititorului ceva la care să se gândească, ăla care gândește, ceva care să îl facă, chiar dacă iluzoric, mândru de descoperirea lui.

Felicitări!

DB Daniel Bratu✓24 feb. 2023

Se putea, dar nu s-a putut. Trimis pe drumul de costișe la Mizil, rănit în aripă ca Peneș fără de speranță Nevermore. Anticipativ, oarecum, din obișnuință, spre bucuria unora și altora. Întristarea n-a intrat în calcul, mea culpa. Mulțam fain!

BG Bogdan Geana✓24 feb. 2023

Nu mor caii când vor câinii, nu îți face griji. E un poem reușit. Până la urmă, explicația are întotdeauna rostul ei, numai că mie personal nu îmi pasă. Nu sunt chiar atât de comunistoid încât să îmi doresc să mă înțeleagă tot poporul. Baftă mai departe!

DB Daniel Bratu✓2 mar. 2023

Nu-mi fac. Nici tu, desigur. Facerea de bine spre maximum de înțeles e departe. Rari așa vizionari și pre. Acuzațiile de până acum îmi vizau taman absconsul nemărginit, indefinitul și-atât. Nu-ș de ce, cetind ce scrii parcă-l aud pe Dinescu ori, mai degrabă, pe Pațurcă (Cristi Pațurcă, Dumnezeu să-l odihnească), pre dincolo de aparența dimensiunilor și versurilor. C-așa-i românul. Mai bine Euclid, decât comunistoid...