CRONICA DE VASLUI
Iașul gemea, dădea peste margini ca oala fierbând, moaștele Sfintei ne-aduceau toată țara pe șapte coline. Sub invazia cruntă, orașul chircit, ca-ntr-o poziție de fetus, părea că de-abia mai
DBDaniel BratuViața, cent cu cent (suflet candrieș)
Sunt la dracu să mă ia, sub 50 la sută și mă îndop cu mucenici. Mestec aluat cu noduri, gândul fuge la cracii ei dulci. „A luatu’ și n-a datu’?” mă întreabă Măria Sa Arbănaș, hlizit cu degetul pe
DBDaniel BratuViața, cent cu cent (fragment II)
Îl caut de câteva săptămâni, l-a mâncat subsolul, l-a topit zăpada, a intrat în curu’ pământului. Era oricând în fața blocului, între două vârste, blond și fără dinți, un lipovean venit cu potopu’ și
DBDaniel BratuViața, cent cu cent (fragment)
Stau pe trecere, strigă unu’ îmbrăcat într-un taxi galben de furie să mă dau la o parte, cred. Þin telefoanele la urechi, nu aud exact ce vrea și îi fac semn să circule, deși nu sunt agent. Ba da,
DBDaniel BratuCalea Ginambria
Se sfârșea toamna, priveam prin jaluzele orașul. Căpătase forma unui creuzet brun, în care frunzele arse apăsau umerii blocurilor, îndreptându-le ferestrele către trotuarele sparte. O desenasem în
DBDaniel BratuRația de libertate (IV)
Trecuseră o noapte și o zi, amândouă de pândă, somn pe sponci, imprimeuri pe frunte cu elemenții caloriferelor, vise, amintiri, planuri de viitor, sandwich-uri „la botul calului hămesit”,
DBDaniel BratuRația de libertate ( III )
Institutul Politehnic era dominat de beznă, mult mai adâncă decât în nopțile epocii de aur. Nici măcar bătrâna alee dinspre Dâmbovița nu era luminată, dar în cei aproape patru ani de studenție îi
DBDaniel BratuRația de libertate ( II )
Podul, cu bârnele și stâlpii lui de susținere pictați în cărămiziu de razele soarelui în devreme apus iernatic, apărat acum temeinic de vajnicul Mitică-Gonzo și ai lui, îmi ieșea încet din
DBDaniel BratuRația de libertate ( I )
Iarna era blândă, razele soarelui încălzeau fețele noastre luminoase și bârnele podului de lemn de peste Ialomița. Ne strânsesem la marginea satului, lângă casa pădurarului. Eram vreo 15 inși,
DBDaniel BratuMarea Așteptare
Am răsucit comutatorul și lumina, ca o torță înfundată în orbite, mi-a ars privirea. „Când o să vină soarele, mi-au spus părinții mei, vei trece peste acest șoc imposibil, pe care și noi îl traim,
DBDaniel Bratu