scrisoare dintr-o piatră albastră

*dana, poemul tău e atât de frumos...imi pare rau ca strigatul meu de a i se asorta o brosa de stele e fara ecou...imi place cum e scris, lunecarea pensulei printre cuvinte, alegerea tonurilor de albastru, considerat de pictori ca fiind o culoare rece, nu îngheată aburul iubirii dintre cei doi...iubitori de poezie...veniti sa cititi...

katia, poezia ar merita și o br(i)oșă de stele de n-ar fi tonul apos dinspre primele versuri, vocea cam nichitiană din penultima strofă și obositoarele(deja) pietre ale elianului de dana banu, cam albastru textul dar albastru nu neapărat de la cerneala ce a pătat atâtea mâini plângându-și la țărmuri marea ci de la moleșeala cuvântului atacat intr-un ritm nesusținut cum se cuvine de autorul aflat anacronic în sărbători bucureștene

eh, după un așa autocomm, mai veniți dragi iubitori de poezie și citiți:))

PS:katia, glumesc desigur...sau nu...

mulțumesc de semnul atât de generos, sper să nu te superi pe mine:))

elian, zâmbind la țărm albastru

Poduri de gheață cad cu tandrețe
Dând liber accesu\'n castel de nisip.
Te-așteaptă la mal sfâșiat de blândețe
De-o sută de ani cu un zâmbet pe chip.
:)

Dane cel Norea, m-ai lovit crunt cu spunerea ta, n-o să te iert, bătrâne, n-o să te iert pentru așa bine zâmbite cuvinte, că tot m-am pornit pe commuri azi și uite că parcă îmi vine să comentez catrenele tale talentoase care se pierd prin subsolurile stângacelor mele texte(hmm, asta cu stângacele am spus-o cu falsă modestie, să nu mai spui la nimeni:))

îți mulțumesc

cu Julio cel Iglesias mă gândesc că faci oareșcare glumă de mi se zbate ochiul stâng a ceartă dar uitându-mă mai atent la concluzia-rezumat bag seamă că vorbești serios, păi dacă e așa, stai pe recepție că urmează un lung șir de poezii marine...sau nu...mă mai gândesc, mai desenez niște cercuri, eh, cred că e interesantă totuși poezeaua despre mare în final de decembrie, chestie de mersul meu împotriva naturii, adică iarna la mare, vara zăpadă, asta ca să fiu bine înțeleasă

mulțumesc, cornel ștefan, pentru apreciere

străbate cuvintele tale. Dacă ai lua ceva tăios și ai mai tăia din versuri, ce sculptură vie ai realiza. Însângerată și plină de măreție.

mă gândeam, în primele minute după postarea textului, stând cu toporul în mâna stângă și cu țigara în cea dreaptă(ca de obicei, despre țigară spun, sper că înțelegi) să îl sinucid dar m-am răzgândit din blândețe

nu revin asupra poeziei pentru că e prea umilă și nevinovată... poate totuși..hmm, mă mai gândesc mâine sau nu mă mai gândesc...oricum, pentru astăzi ajunge eforul crativ

mulțumesc, Viorel, minimalistule:)

efortul creativ

Mi-a placut poezia atat de mult, incat nu am putut sa nu las un comentariu.
Poezia este o poveste... si in timp ce o citeam ma gandeam la acele printese (mitice) inchise in turn.
mi-a placut imaginea \"curcubeu albastru de piatră\".
felicitari.

uite, Andreea cea dăruitoare de multe steluțe, recunosc, m-am uitat la anul nașterii tale și din cauza aceasta deschid fereastra dinspre nord a turnului meu și îți dăruiesc ție cuvintele acestea nu înaite de a semna,

elian cea prințesă și mitică:)

eu vânez imagini în poezia ta ca să le pun la mine în cameră
și am găsit \'pereții spoiți cu renunțări\', \'verile cadrilate\', \'iarna vulturului \'(preferata mea zău așa), \'curcubeu albastru de piatră \'.
imagini spuse pe margine de recerie trăită, simțită
numai bine
p.s eu oricând vin la tine să citesc poezie cu tot cu (auto)critică

recerie=reverie

ca să nu pleci nedăruit cum se cuvine îți mai dau și niște toamne ecosez și fără monocluri, asta așa, din partea casei(turnului:))

mulțumesc pentru fidelitate

elian cea prințesă(ridicată în rang de andreea:))

e ceva de film romantic aici
elian la țărm de mare înghețat cu ochii către primăveri ecosez(dănuțo vrei să emigrezi? să-mi spui)

cum mă gândesc la zepeline la mere în caramel și la tine
o sută de ani dus întors aș străbate să nu mai exiști acolo
romantic really really

iar aici

\"m-am întors înspre iarna vulturului și am plecat\"
eu o văd la final, un final memorabil
dar în varianta mea
m-am întors înspre iarnă și am plecat


PS.glumeam, nu pune nici stiletul pe text
ăsta e elian,nu altceva

nu ti-a placut com-ul.vaz ca l-ai pus (bine) la offtopic. nu-nteleg.
ma rog, scuze dac-am deranjat.

blueboy

neverendingo, lasă-mi vulturii în pace că scot stiletu\':), da, cred că ai dreptate cu filmul cel romantic, măcar să fie alb-negru, mă bucură trecerea ta;

cornel ștefan, inițial mă gândeam că e o ironie ascuțită chestia cu Julio Iglesias, revenirea ta imi spune clar că nu era, eu, slavă Domnului, sunt doar un umil poezist, nu am puterea de a trecere comentarii la offtopic, nu îți face păcate suspectându-mă inutil, oricum aprecierea ta rămâne pentru mine una prețioasă

vă mulțumesc

Cred că două-trei versuri din primele două strofe sînt în plus, adică nu aduc mare lucru din punct de vedere estetic. Mi-a plăcut poemul, mai ales ultima strofă. Aș tăia \"acolo\" din ultima strofă, știu că e o reluare a temei din prima strofă, dar mi se pare în plus. Citit, plăcut. Ia o stea de la mine *

Liviu, ai dreptate dar vremea e târzie și am obosit de atâtea commuri și lecturi poeziste astăzi, deocamdată ca să nu spui că mi-ai dat steaua degeaba scot acel \"acolo\", zilele viitoare mă uit și peste prima strofă

aprecierea ta înseamnă mult pentru mine dar desigur știi asta deja