Poezie
atracție
1 min lectură·
Mediu
scriu
să-mi ascund iubirea
într-un volum cu foile înnegrite de ploaie
amintiri din altă viață mă învinuiesc de
lucruri pe care mereu le-am ascuns în sertare
păreri de rău
îndoielnice
nume de femei care mi-au spus
lungă ne va fi suferința până dimineață
mai ales dacă nu vorbim
puncte sărate substituie persoana pe umărul căreia aș plânge
dacă dumnezeu nu ar exista
în monedele cu profilul tău
de pe fundul unei fântâni dedicate oamenilor loviți
din senin
de iubire
mă înconjor cu resemnarea caselor vechi
aproape mistice
așteptările pentru dragostea care va veni ar putea depăși
limite
precum căsătoria
moartea părinților
sau
independența financiară
ador să țin dragostea cu fruntea în pernă
fără vreo variație de ton, volum sau precizie de articulare
convins că nu știe cum să răspundă
ori
viața nu a învățat să asculte
fiecare noapte vine cu doza ei de ilegalitate
- o dorință ce doare până ajungi să renunți
eu și nevoia de somn ignorăm orice sfat sau cuvânt socotit
al științei
în luminile aprinse de ape nu știu dacă sunt prea tânăr
sau
lutul din mine nu acceptă felul tău de a iubi încă
îmi taie suflarea
precum
luna când începe un cântec
031.174
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan petrut camui
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 198
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
dan petrut camui. “atracție.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-petrut-camui/poezie/14170692/atractieComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nelimitatul din noi respinge și își dorește concomitent limitările, în ideea că ar putea controla ceva! Dar e o iluzie! Nu controlăm nimic din ce are amprenta infinitului!