Dacian Constantin
Verificat@dacian-constantin
La multi ani, Robert, cu pace si iubire!
Prietenesc,
Pe textul:
„Robert Mîndroiu făcând slalom în realitate fără culori utopice" de Maria Prochipiuc
Freud insa nu ar fi avut cu siguranta timp pentru asta :)
Iti multumesc insa pentru grija clar exprimata pentru sanatatea mentala... Ma voi cauta ! :0
Iau in considerare si mai mult, mult mai mult, sfaturile cu referire la constructia incercarii de poem.
Nu sunt nebuna, insa ! Doar MA comunic ! Atat.
Multumesc.
Pe textul:
„cum se iubește un bărbat" de Dacian Constantin
Mai tii minte cand ti-am spus repetat \"Rudmila\"?! M-ai iertat si de atunci nu te-am mai uitat :) adica, am continuat sa te citesc. Dincolo de cuvant e insa omul, femeia careia ii doresc ani multi si intensi si frumosi si, mai ales, cu multa pace!
Imbratisare prieteneasca,
Pe textul:
„Radmila Popovici – dor augustin pârguit în umbra lunii" de Maria Prochipiuc
Am repetat grav acel vers si ma bucur ca ai inteles asta. Poate il voi scoate, poate il voi inlocui.
Sunt multe de spus despre incercarea de poem, cum ca, de pilda, e o intindere a mea asupra lumii, o imbratisare ce nu-mi mai ajunge sau... dar ma opresc: delirul meu cu pretentie de poezie trebuie sa se opreasca undeva: in iris, de pilda :)
Multumesc, Danutza!
prietenesc,
Pe textul:
„iris în carantină" de Dacian Constantin
Si ramai tu. Doar FII !
Cu sufletul,
Livia
Pe textul:
„Silviu Tudor-Saladjiar - înmulțind limitele cuvântului" de Maria Prochipiuc
Acesta nu este semnul tau.
Este dovada patrunderii in incercarea mea de poem si dincolo de ea.
Am simtit ca ai rezonat daca nu cu o expresii poetice (mai schipatande, mai reusite), atunci cu starea autoarei la momentul scrierii:
nu cred ca exista dar mai mare decat acesta !
Iti multumesc pentru el.
prietenesc,
Pe textul:
„rătăcindu-mă" de Dacian Constantin
Oricum e bine, sa stii. Oricare ar fi mesajul. Tot ceea ce se poate intelege din ceea ce scriu eu aici este scris sus, pe pagina mea principala. Multumesc pentru sinceritate si.. feed-back :)
Nu ma intereseaza sa iti schimbi parerea, ci sa iti formezi una cat mai reala! :)
prietenesc,
Pe textul:
„sfidând hăurile" de Dacian Constantin
Multumesc mult pentru sfat(uri): notez si iau aminte! Ce au zeii cu sireturile?! Evident ca nimic... de la inaltimea unei palme insa, ca locuitor al ei, daca nu privesc in sus, catre fruntea zeului meu si privesc in jos - atunci, acolo cu siguranta se afla botinele sale... sau sandalele :) Vezi?! Cam asa se face disectia pe procesul meu imaginativ care, evident, nu e indeajuns abstractizat. :)
Florin,
Cred ca mesajul tau e, de fapt, o poema mai buna decat a mea , drept pentru care iti multumesc. Si da, cred ca a ajuns imaginea mea la tine asa cum as fi sperat sa o faca.
prietenesc,
Pe textul:
„locuiesc în palma unui zeu" de Dacian Constantin
Mi-e dor să am în pupile pe buze pe piele
catifeaua grea a unei dimineți de august
la douăzeci și șase de ani
gustul chininei
și umerii mei de femeie fără iluzii: rigizi verticali
ca și cum ne-am iubi într-un sicriu de copil
așezat vertical
în tine locul meu va rămâne totdeauna prea strâmt
La mulți ani, Miru !
Pe textul:
„Zile în plus" de Negru Vladimir
Nu, niciodata regret.Nici aici, nici acolo - unde e mai multa viata. Reala,vie,a mea.Nu regretelor.
Doar un iz ce ma bucur ca transpare si pentru a carui receptare iti multumesc.
prietenesc,
Alina
Pe textul:
„nu plânge nimeni" de Dacian Constantin
Onorata de trecerea ta.Valurile fara albastru nu mai sunt valuri, sufocarea frustrarilor e un lucru exterm de serios si...eliberator, in acelasi timp, iar ultimele doua versuri... de sunt fortate, atunci... e totul fortat! In ele am incercat sa concentrez (ombilical) totul, putin a punte, putin a liant, putin a UNIUNIE, a UNU, deci. Altcum, e de bine.Sa mai treci, de merit/a !
prietenesc,
Livia
Pe textul:
„sfidând hăurile" de Dacian Constantin
Multumesc,Nuta,dar bineinteles ca am si pacalit un pic versul. Iti spun numai tie:) mana mea face mult mai bine de mancare,cred :) de fapt, langa un asa titlu de text - e chiar importanta gastronomia, sa stii :) Cele mai mari cuceriri le-am facut nu cu vers, ci cu ... stiuca umpluta:) Glumesc pentru ca stiu ca tu vei intelege gluma si pentru ca imi esti draga si, nu in ultimul rand, pentru ca ai scris cuvinte prea frumoase despre mine. IAR:)
prietenesc,
Livia
Pe textul:
„cum se iubește un bărbat" de Dacian Constantin
multumesc, Florin, stiu bine si stii bine ca stiu ca repetitia poate fi si este suparatoare. voi lucra la ea, cand timpul imi va permite asta.
stiu ca mi/ai inteles \"canalizarile\", dar da, ele distorsioneaza.
interesanta interpretarea cu simbolistica traditionala a braului si nu prea indepartata de ideea mea.
dincolo de sarcasm se afla intotdeauna urechi care AUD bine.
pentru asta iti multumesc.
sincer,
Livia
Pe textul:
„sfidând hăurile" de Dacian Constantin
Nu are cum, Florinule, nu are cum sa strice ritmic si estetic acest \"Sa fii liber, eliberand/o\", cel putin nu in estetica muribunda a mintii mele, involute, inca virgine, deci vii :)
a fii liber eliberand in jurul tau
langa tine
eliberand alaturi pentru a elibera pe tine te
astept feed/backurile eficiente. eu mereu le/am cerut, ele au intarziat sa apara.
postarile mele nu sunt frecvente. statistica arata ca doar de trei zile am postat ceea ce am tacut in multe altele.
gerunziul nu e mai mare decat ochii tai.
eliberarile, da !
multumind onorata si prietenesc,
Livia
Pe textul:
„sfidând hăurile" de Dacian Constantin
mi/e draga aceasta poema, Liu, pentru aerul ei inocent, dar intens, pentru ca dospeste si pentru ca simt ca e genul de reprezentare pe care pot sa nu o uit.
involuntar.
:)
prietenesc,
Livia
Pe textul:
„corcodușa" de Corneliu Traian Atanasiu
Emil, imi amintesc totul perfect. De aceea si sufar uneori.
Florian, riguros si totusi cald mesajul. Multumesc.
Corneliu, tu intelegi mai mereu poemele mele si, mai mult decat atat, scrii altele, mai bune, pornind de la ele.
Si, Maria Balan, am ales sa raspund la sfarsit ca sa iti confirm ca da, si de data aceasta comentariul tau este pliat pe ceea ce am simtit cand am scris. Uneori ma sperie asta : dar deseori ma bucura, Maria ! Ori eu devin transparenta, ori tu, Marie, stii sa PREA vezi :) Multumesc !
prietenesc,
Livia
Pe textul:
„dor de apă plată" de Dacian Constantin
Orice altceva ce depaseste granita aceasta nu mai reprezinta poezie a mea: ci imprumuturi, preluari, epigonisme nevinovate. Nu pot altfel. :) Multumesc, Alina !
Eugenia (Keller),
Trecerea ta ma bucura si te rog sa o mai faci de fiecare data cand ... merit/a ! :)
prietenesc,
Livia
Pe textul:
„cum se iubește un bărbat" de Dacian Constantin
Seria aceasta de incercari de scriere ale mele nu poate fi comentata de autor. Autorul scrie cu prea mult sine aici si se bucura sa se intalneasca si cu sinele vostru. Mai ales, ca fiecare dintre voi ati simtit cate un vers in felul vostru, pliat pe experientele si intelegerea voastra.
Va multumesc, e o poema la care tin si va astept oricand si comentariile critice :)
prietenesc,
Livia
Pe textul:
„cum se iubește un bărbat" de Dacian Constantin
Ideea incercarii mele de poem e foarte simpla, desi recurge la minimale cunostinte de matematica. Tu ai vazut chiar mai departe de cat ma asteptam sa vada un cititor.
Ideea dreptelor care nu se intalnesc m-a dus cu gandul la oameni ale caror sanse de ciocnire sunt nule :) E o idee simpla, iar zebra... :) mi-a placut cum ai spus despre ea - ca ar putea constitui limnajul ce leaga (sau nu).
Iti multumesc pentru mesaj(e) si ... sper sa mai treci cand merita :)
prietenesc,
Livia
Pe textul:
„zebră între două bulevarde" de Dacian Constantin
