Poezie
zebră între două bulevarde
1 min lectură·
Mediu
suntem doua universuri paralele ne întâlnim doar dacă ne lasă geometria
trigonometria bunul simț sau șansa
captivi ne răsucim noapte de noapte în cuptoarele lunii
ne rumenim obrajii pentru un sânge mai drept
și ieri curgeau cu lene mâini dinspre ochi încercam îmbrățișarea
dintre două lumi paralele
mult mai ușor ne e să ne privim prin sticlă verticali
să ne ghicim mișcările – de le-am avea
să ne scriem cuvintele – de le-am ști
nu vom ajunge niciodată la calda condiție de trup
nu vom umaniza nicicând fugile
doar vom învăța să clipim
domesticind aerul
lungind lumina la colțuri
și înșelând calculele
totul doar pentru o clipă în care
Dumnezeu se va îndura și ne va lovi pleoapele
cu drepte trasate între noi – două universuri paralele -
ca o zebră între două bulevarde
022.633
0
ideea e că atâta timp cât nu vom dărâma peretele de sticlă dintre noi, semaforul va fi o oglindă a noastră.
drag,
Costel