Mediu
proiecte pe malaxor:
să așezăm cuburi peste cuburi să ne facem o casă să o ducem pe valuri
să sfidăm înecul cu aripile să scoatem sternul în afară
să zdrelim cu el linia orizontului
domnule cu ochelari aș vrea să vă șterg toate ezitările de pe palton
câteva pete alburii vă împiedică mersul mă lăsați aici e o scamă de pe alte perne
aici este un fir de păr ce nu-i al meu și nici al dumneavoastră
dar domnule cu ochelari ce importanță au toate amănuntele acestea omenești
când seara sprijinit de umerii mei cu o cană de ceai în mâini
îmi dictați poemele lângă acordeon
ce importanță mai poate avea distanța când infrastructura stolurilor e destinată
zborului dintre noi
transhumanța iubirii mele dinspre dumneavoastră spre orice alt bărbat
care ar îndrăzni să vă semene
pe clape se gâdilă buricele degetelor acolo vă înșel domnule cu ochelari
cu pianul pe fața căruia mi-am acordat respirul așa cum mi-ați predat
în sărut
cuvintele mele cad răpuse în ring în ropot de aplauze
am luptat să vă domesticesc vederea domnule cu ochelari să mă priviți la această masă
chiar la această masă în care fac autopsia unei iubiri
concentrată la plic
*
domnul cu ochelari este un ins foarte metodic el nu poate lăsa întâmplării
deschisă vreo poartă
dar nici nu nu se poate lepăda de miracolele cu care limpede îl locuiesc
domnul cu ochelari îmi măcelărește consoanele și mă părăsește în plin delir vocalic
eu amețesc cuibărită-n ruletă
el înjură-n rusește
apoi îmi mănâncă mâinile
la noapte voi atinge clapele pianului cu ochii
vederea mea sclavă îi va cânta sonată
să așezăm cuburi peste cuburi să ne facem o casă să o ducem pe valuri
să sfidăm înecul cu aripile să scoatem sternul în afară
să zdrelim cu el linia orizontului
domnule cu ochelari aș vrea să vă șterg toate ezitările de pe palton
câteva pete alburii vă împiedică mersul mă lăsați aici e o scamă de pe alte perne
aici este un fir de păr ce nu-i al meu și nici al dumneavoastră
dar domnule cu ochelari ce importanță au toate amănuntele acestea omenești
când seara sprijinit de umerii mei cu o cană de ceai în mâini
îmi dictați poemele lângă acordeon
ce importanță mai poate avea distanța când infrastructura stolurilor e destinată
zborului dintre noi
transhumanța iubirii mele dinspre dumneavoastră spre orice alt bărbat
care ar îndrăzni să vă semene
pe clape se gâdilă buricele degetelor acolo vă înșel domnule cu ochelari
cu pianul pe fața căruia mi-am acordat respirul așa cum mi-ați predat
în sărut
cuvintele mele cad răpuse în ring în ropot de aplauze
am luptat să vă domesticesc vederea domnule cu ochelari să mă priviți la această masă
chiar la această masă în care fac autopsia unei iubiri
concentrată la plic
*
domnul cu ochelari este un ins foarte metodic el nu poate lăsa întâmplării
deschisă vreo poartă
dar nici nu nu se poate lepăda de miracolele cu care limpede îl locuiesc
domnul cu ochelari îmi măcelărește consoanele și mă părăsește în plin delir vocalic
eu amețesc cuibărită-n ruletă
el înjură-n rusește
apoi îmi mănâncă mâinile
la noapte voi atinge clapele pianului cu ochii
vederea mea sclavă îi va cânta sonată
093.981
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dacian Constantin
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 269
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Dacian Constantin. “cuibărită-n ruletă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dacian-constantin/jurnal/148651/cuibarita-n-ruletaComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ai metafore puternice \"in malaxor\" si un fel anume de a povesti, fanteziilist :))...imi place.
0
Dorina,
am trecut prin pagina ta, dar cred că trebuie să mă întorc acolo, să mă decid, ce și cum. ceea ce am văzut însă până acum, îmi place.
adică, ale mele, cum bine supoziționezi, Andu. fanteziile.
dar ruleta e ruletă, și nu rulotă. aș fi vrut să simți cum că e o ruletă rusească în vertijul căreia amețesc,
cum că asta e viața mea,
acolo, sub privirea domnului meu.
cu ochelari.
raport din real sau pur-imaginativ... nu se știe.
se știe doar că eu exist.
și domnul meu.
cu ochelari.
ursul de care zici
e urs de-a binelea.
cu mormăituri și, uneori, cu furii.
ar fi interesant să îmi spui de cine amintește stilul acesta. mă bucur că îl consideri un stil.
mulțumesc, Andu. pentru zâmbet și stea.
li
am trecut prin pagina ta, dar cred că trebuie să mă întorc acolo, să mă decid, ce și cum. ceea ce am văzut însă până acum, îmi place.
adică, ale mele, cum bine supoziționezi, Andu. fanteziile.
dar ruleta e ruletă, și nu rulotă. aș fi vrut să simți cum că e o ruletă rusească în vertijul căreia amețesc,
cum că asta e viața mea,
acolo, sub privirea domnului meu.
cu ochelari.
raport din real sau pur-imaginativ... nu se știe.
se știe doar că eu exist.
și domnul meu.
cu ochelari.
ursul de care zici
e urs de-a binelea.
cu mormăituri și, uneori, cu furii.
ar fi interesant să îmi spui de cine amintește stilul acesta. mă bucur că îl consideri un stil.
mulțumesc, Andu. pentru zâmbet și stea.
li
0
li=\"nenumăratele construcții iluzorii ale lui Tao\",\"principiu de organizare\"
\"cei din vechime,care cercetau natura ultimă a lucrurilor și îl căutau pe li,urmăreau să arate că toate se înscriu în ordinea naturală,iar asta înseamnă că ceea ce căutau ei era punctul acela în care toate își găsesc locul potrivit.atât și nimic mai mult\"
\"cei din vechime,care cercetau natura ultimă a lucrurilor și îl căutau pe li,urmăreau să arate că toate se înscriu în ordinea naturală,iar asta înseamnă că ceea ce căutau ei era punctul acela în care toate își găsesc locul potrivit.atât și nimic mai mult\"
0
Adica asta cu fanteziile Li, ma bucur ca Dominic aduce in discutie acest termen, aici. Coincidenta sau nu, aici avem de-a face cu \"Niste Li\", copii (cu accentul pe \"i\" desigur) sau nu? Ca eu ma intreb, asa, ca ardeleanul in fata broastei testoase...
Bobadil.
Bobadil.
0
Imi place stilul jucaus care face din aceasta poezie de dragoste o poveste frapanta in care pianul si acordeonul cresc direct din piept, incat vibratiile si reverberatiile sculpteaza in suflet semne adanci de liniste. Iar mainile... mainile... creeaza numai frumos pe hartie.
0
Adina, Dominic, Andu,
Pentru descifrări, chei și rezonări
pentru privire și văz
pentru nisipul scurs pe lângă frunțile voastre în momentul citirii acestui poem
mulțumesc.
prietenesc,
li
Pentru descifrări, chei și rezonări
pentru privire și văz
pentru nisipul scurs pe lângă frunțile voastre în momentul citirii acestui poem
mulțumesc.
prietenesc,
li
0
Li, nici eu nu am putut rezista ritmului ametitor al acestei file de jurnal, urmarind tot ciclul de multe ori m-am logat sa-ti las semn, dar am avut senzatia atat de ridicola ca nu-ti voi putea spune decat TOT ceea ce deja stii, de parca zi de zi am sta si am toca impreuna clipa cu clipa pana la un perfect amalgam din care numai poezia ne-ar scoate cu fata curata... incat ieseam spasita, cu speranta ca vei fi stiind miraculos ca am trecut. Si crezi ca astazi multe reusesc a spune? Decat ca este unul dintre cele mai puternice, autentice discursuri poetice citite aici pe poezie si in ultimul timp aiurea, ca te felicit pentru creatie si pentru detasarea in oglinda sinelui atat de nedetasabil de sinele celuilalt. caci nu-i asa, de noi ne putem desprinde, de el nu.
Drag si admiratie, Bi.
Drag si admiratie, Bi.
0
Bi,
Voi fi știind de acum încolo
în mod miraculos că vei fi trecut
Dar numai dacă vei ști să știi și tu la fel
despre mine
Mă roade autenticitatea unui vers
în aceeași măsură în care admir ermetismul altora
migala și simbolurile
acum însă sunt în perioada relatărilor și a raporturilor
un prieten bun mi-a spus că totul sună la fel și mi s-a cam făcut frică
pentru că poezia e ceva cu mult mai mare și mult în afara mea
eu sunt doar furtunul prin care ea se scurge către pământ
incendiidu-mă
mulțumesc, bi
Voi fi știind de acum încolo
în mod miraculos că vei fi trecut
Dar numai dacă vei ști să știi și tu la fel
despre mine
Mă roade autenticitatea unui vers
în aceeași măsură în care admir ermetismul altora
migala și simbolurile
acum însă sunt în perioada relatărilor și a raporturilor
un prieten bun mi-a spus că totul sună la fel și mi s-a cam făcut frică
pentru că poezia e ceva cu mult mai mare și mult în afara mea
eu sunt doar furtunul prin care ea se scurge către pământ
incendiidu-mă
mulțumesc, bi
0

Si asa incantator cum gasesc acest... of... nu-i mai zic... aceasta serie de poeme, cel mai tare imi place acesta cu rulota (pentru ca ea ii zice \"ruleta\" :-) si pentru ca aici imi pare mie sau Alina isi gaseste in fine discursul, nu se sfieste sa se intinda (chiar si la figurat) sa arunce ursuletul si domnului respectiv sa-i cada, probabil, ochelarii de pe nas ramanand in pozitia de drepti (sau alta, la fel de dreapta) dar cu gura respectiv si proportional la fel de larg cascata.
... si nu in ultimul rand, pentru ca acest stil imi aminteste de cineva care obisnuia sa scrie pe aici, pe la noi pe poeziepunctro acum fiind ocupat(a) cred cu alte alea...
Bobadil
P.S.
O steluta bobadilica pentru aceasta \"sceneta\" lirico-muzicala fara ursuletz...