Poezie
Montagne russe
2 min lectură·
Mediu
Mi-ai spus într-o zi, ronțăind un creion cu gumă
că sunt un hol de pușcărie prin care treci
cu spatele lipit de pereți și burta suptă
să simți
cât mai puțin
Nu știi? În mine s-a mutat o femeie pitică
are atâta loc
își plimbă pantera neagră ca-n reclame
pe coardele mele vocale
mă gândeam, azi e \'zi de gunoi\', iarăși vor scoate pescărușii
toate pungile sparte
de prin tomberoane
Sunt câteva ore subțiri prin care se simte tot
din greșeală începusem să mă leg la șireturi
duminică de vineri cu stângul în dreptul
a rămas un spațiu gol în care merg ca pe sârmă, cu tusea oprită
În timp ce vorbeam ne desprindeam de șine cu mult mai ușori
alunecam prin aer ca printr-un gât de sticlă
cu înghițituri mici, mici de tot
Aici sus nu-i loc de legănat picioarele, ne vom întinde amândoi pe umerașe de lemn inocenți
fără nicio cută
la distanță de-un suflet mai puțin
o haimana cântă răgușit deasupra orașului
un păianjen enorm își prinde luminile de la o fereastră la alta
De la degetul tău lipit de tâmplă până la glasul aceluia țârâie deslușit moartea
frecându-și aripioarele
La prima oră a dimineții taxiul vine repede
oprește cu scârțâit de roți
un roi de lăcuste
răsuflă ușurat în urmă
064.329
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristina Sirion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 214
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina Sirion. “Montagne russe.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-sirion/poezie/1766066/montagne-russeComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Iti multumeste ca ai citit, altfel ar fi cantat degeaba. :o)
0
Distincție acordată
folosesti aici un intreg arsenal de chirurgie plastica, imi place foarte mult felul neprevazut in care se desfasoara cuvantul ca o pantera pe coardele vocale :) multe expresii inedite, dar nu numai atat, ci si bine intrelegate, este aici un echilibru bine cumpanit intre tonul grav si cel ludic, un poem in total foarte reusit, finisat. Las semn.
0
pe faleza aceasta, e timp pentru o așteptare și pentru câteva cuvinte; iar ele, cuvintele, vin, aidoma pescărușilor, fie atrase de putința rostirii, fie aleatoriu (așa credem noi), înșirând pe ața orizontului matinal inimi de păsări; și ar mai fi timp; pentru căutare; iar ele, cuvintele, se caută unele pe celelalte, fie intempestiv, nevrotic, fie, aidoma pescărușilor, abuzând de putința planării pe curenți de aer; verbul în sine e viață, are încărcătură eufonică și cromatică; într-un astfel de spațiu se pășește ferm, cu știința succesiunii tlăpilor sau, dimpotrivă, stângaci, poticnit, sub semnul lui \"cu stângul în dreptul\".
cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
0
Îmi face bine încurajarea ta, așteptam comentariile cu ochii strânși, întotdeauna am cel puțin o mare îndoială.
Reverență.
Reverență.
0
Placerea lecturii, te asigur, e reciproca.
Iti multumesc de trecere, ne vom mai intalni, te citesc mereu cu interes.
Iti multumesc de trecere, ne vom mai intalni, te citesc mereu cu interes.
0

e bine ca s-a descoperit de catre pescarusi o \"zi de gunoi\".
mi-au placut tomberoanele, sireturile + haimanaua.
foarte amical,